Cele trei acorduri, încheiate între 1989 și 2000, nu mai sunt considerate relevante din punct de vedere strategic, au transmis autoritățile ruse. Ele au fost semnate într-o perioadă în care Rusia și Occidentul își relansau dialogul, scrie Euronews, scrie Digi24.ro.
Acorduri din epoca „deschiderii” post-sovietice
Acordul cu Canada, semnat în 1989, a urmat imediat căderii Zidului Berlinului, în contextul reformelor promovate de Mihail Gorbaciov. Acordul cu Franța din 1994 s-a înscris în strategia președintelui Boris Elțîn de a apropia Rusia de structurile europene de securitate. La acel moment, Rusia chiar spera să dezvolte un parteneriat special cu NATO, iar tratatele bilaterale vizau „o rețea de pace și solidaritate” în Europa.
Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a reprezentat punctul culminant al relațiilor bilaterale din anii ’90, în pofida apartenenței Lisabonei la NATO.
De atunci însă, Kremlinul — sub conducerea președintelui Vladimir Putin — a adoptat o poziție tot mai agresivă față de Alianță, acuzând-o că se apropie de granițele ruse și atribuind Occidentului responsabilitatea pentru războiul din Ucraina, fără a prezenta dovezi.
Presiune crescută asupra Ucrainei
Opoziția Moscovei față de aderarea Ucrainei la NATO a fost una dintre condițiile centrale din proiectul de acord americano-rus în 28 de puncte apărut în presă, document pe care Kievul și numeroși experți l-au considerat periculos, deoarece ar fi lăsat deschisă posibilitatea unei noi agresiuni ruse.
Decizia de vineri urmează unei mișcări similare din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică cu Germania, acuzând Berlinul de „ostilitate deschisă” și „aspirații militariste din ce în ce mai agresive”.
Context economic european
Portugalia și Franța susțin folosirea unei părți din cele aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate în UE pentru a finanța împrumuturi destinate Ucrainei. Uniunea Europeană dezbate în prezent modalitățile de utilizare a acestor fonduri pentru a sprijini Kievul, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 65 de miliarde de dolari în următorii doi ani, potrivit Fondului Monetar Internațional.
Ucraina continuă să depindă de sprijinul financiar și militar al aliaților occidentali, după invazia rusă pe scară largă începută în februarie 2022.
