Totodată, Moscova ar cere ca, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, să fie organizate referendumuri privind independența Transnistriei și Găgăuziei. În schimb, Rusia s-ar angaja să-și retragă trupele din regiunea transnistreană, notează cotidianul.md.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că informațiile trebuie să provoace o îngrijorare serioasă atât la Chișinău, cât și la București. Potrivit lui, este vorba despre condiții care ar fi fost discutate în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și redefinirea arhitecturii de securitate europene.
„Potrivit publicației, care invocă surse din mai multe grupuri de negociere, unul dintre acestea ar fi transmis partenerilor europeni o listă de posibile condiții. Printre ele figurează demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, acordarea unui statut special limbii ruse în Ucraina, menținerea statutului nealiniat al Ucrainei, restricționarea prezenței militare NATO în statele baltice și Finlanda, precum și revenirea Finlandei la statutul său anterior aderării la Alianță”, a menționat Tănase.
Potrivit lui, pe această listă figurează și Republica Moldova, iar ceea ce se propune în privința ei nu este deloc nou.
„Potrivit informațiilor publicate de ЭХО, una dintre condițiile discutate ar fi transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, constituit din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Mai mult, în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ar urma să fie organizate referendumuri privind independența Transnistriei și Găgăuziei”, a declarat Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale a atras atenția că Rusia ar putea accepta retragerea trupelor sale din Transnistria, dar numai cu condiția ca Republica Moldova să-și asume un statut de nealiniere militară.
„Publicația mai relatează că, într-un alt grup de negociere, ar fi fost discutată o propunere rusească privind constituirea unui „club” format din cinci-șase state membre NATO, care ar urma să blocheze aderarea unor noi membri la Alianță, inclusiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia”, a precizat fostul președinte al Curții Constituționale.
De asemenea, Tănase a precizat că asemănările dintre cerințele rusești și prevederile Memorandumului Kozak din 2003 sunt evidente. Potrivit lui, Moscova a încercat atunci să impună Republicii Moldova un model de federalizare care ar fi oferit Transnistriei și Găgăuziei o influență disproporționată asupra funcționării instituțiilor centrale și, implicit, asupra deciziilor fundamentale ale statului. Sub aparența soluționării conflictului transnistrean, se propunea o construcție constituțională care risca să transforme Republica Moldova într-un veritabil protectorat rusesc.
„Ceea ce aflăm acum pare să reproducă aceeași logică, dar într-o formulă adaptată noilor realități geopolitice. Și, de această dată, cu un element suplimentar, deosebit de periculos: integrarea europeană a Republicii Moldova ar putea deveni motivul invocat pentru organizarea unor referendumuri secesioniste în Transnistria și Găgăuzia”, a menționat el.
Informațiile publicate de ЭХО nu au fost confirmate oficial. Totuși, chiar și în absența unei confirmări oficiale, asemenea informații nu pot fi tratate cu indiferență, consideră Tănase. În opinia sa, acestea se înscriu în logica politicii promovate de Rusia față de Republica Moldova în ultimele decenii: menținerea țării într-o zonă de influență privilegiată, limitarea libertății sale de alegere strategică și utilizarea conflictului transnistrean ca instrument de control asupra deciziilor Chișinăului.
„Mai există însă un aspect care mi se pare esențial. În 2003, Memorandumul Kozak era negociat direct cu autoritățile Republicii Moldova. Astăzi, dacă aceste informații se confirmă, viitorul constituțional și geopolitic al țării noastre ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, în cadrul unei înțelegeri mult mai ample privind securitatea europeană. Cu alte cuvinte, ceea ce Moscova nu a reușit să obțină la Chișinău în 2003 ar putea încerca să obțină acum la masa negocierilor cu Washingtonul”, a precizat Tănase.
Tănase consideră că un asemenea scenariu este, deocamdată, mai degrabă teoretic, dar avertizează asupra riscurilor pe care le-ar implica.
„Un lucru ar trebui să fie limpede: reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova, iar viitorul său constituțional și european nu poate constitui obiectul unor înțelegeri încheiate fără participarea și consimțământul său. Memorandumul Kozak a eșuat în 2003. Ar fi grav dacă, după mai bine de două decenii, am descoperi că el nu a fost abandonat, ci doar păstrat în așteptarea unui context geopolitic mai favorabil”, a conchis Tănase.
