„Observăm progrese lente. Dar acestea sunt însoțite de încercări extrem de nefaste și rău intenționate din partea unui grup influent de state de a torpila aceste eforturi și de a zădărnici procesul diplomatic”, a declarat viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, vorbind la clubul de dezbateri Valdai.
O înțelegere ruso-americană asupra Ucrainei „este lucrul de care se tem mult adversarii noștri de la Bruxelles și din mai multe capitale europene, care, nici în cele mai rele coșmaruri ale lor, nu-și pot imagina rezultatele la care noi lucrăm”, a mai spus viceministrul rus de externe. „Vom continua să avansăm în această direcție, fără a ne relaxa eforturile”, chiar dacă UE încearcă să „împiedice” o apropiere a pozițiilor Rusiei și SUA și „însănătoșirea relațiilor ruso-americane”, a adăugat el.
Riabkov a lăudat eforturile președintelui american Donald Trump de a găsi „soluții durabile care să abordeze cauzele profunde ale conflictului”, în contrast cu „acțiunile inadecvate și ostile ale țărilor europene” susținătoare ale Ucrainei față de planul liderului de la Casa Albă, prezentat în urmă cu aproape o lună și care a nemulțumit Ucraina și susținătorii europeni ai acesteia, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, transmite Agerpres.
După mai multe runde de negocieri separate desfășurate de SUA cu toate părțile, noi astfel de discuții au avut loc în acest weekend la Miami, în Florida. Emisarul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, și alți responsabili americani s-au întâlnit acolo, tot separat, cu o delegație ucraineană condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov, cu una rusă condusă de emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, și cu emisari trimiși de Germania, Franța și Regatul Unit.
Deși nici această ultimă rundă de negocieri nu a condus la progrese notabile, SUA și Ucraina au vorbit despre discuții „productive și constructive”.
Planul de pace propus inițial de Trump luna trecută a fost revizuit de atunci de mai multe ori. Detaliile ultimei versiuni a planului nu sunt cunoscute, dar, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aceasta implică unele concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul garanțiilor de securitate occidentale.
Susținătorii europeni ai Ucrainei au formulat contrapropuneri care includ desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina, garanții de securitate pentru această țară similare cu cele prevăzute de articolul 5 al tratatului NATO, plata unor „reparații de război” de către Rusia și plafonarea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de soldați, față de efectivele de 600.000 prevăzute în propunerea inițială. Putin le-a reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că formulează dinadins astfel de cereri inacceptabile pentru Rusia, astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea.
După ce Putin a asigurat că nu are nicio intenție să atace alte țări europene și i-a acuzat pe liderii europeni că alimentează o „isterie” prin care își îndoctrinează propriii cetățeni cu frica unui război cu Rusia, viceministrul rus de externe a menționat luni, în intervenția sa, că Rusia „este dispusă inclusiv să stabilească (această poziție) prin angajamente juridice”.
Kremlinul a dezmințit luni încă o dată vreo intenție a Rusiei de a ataca alte țări europene, după ce agenția Reuters a scris că Rusia ar urmări să ocupe toată Ucraina și apoi să ocupe și alte țări europene, în special din fostul bloc sovietic, citând rapoarte despre care ar fi vorbit responsabili neprecizați din serviciile americane de informații. Șefa acestor servicii, Tulsi Gabbard, a negat existența unor astfel de rapoarte și a acuzat Reuters de „minciună și propagandă”. Potrivit lui Tulsi Gabbard, serviciile secrete americane semnalează că, dimpotrivă, „performanța Rusiei pe câmpul de luptă arată că ea nu are capacitatea nici măcar de a cuceri și ocupa toată Ucraina, cu atât mai puțin Europa”.
Totuși, Riabkov a atras atenția că succesul dialogului ruso-american „nu este predeterminat” și că normalizarea relațiilor dintre Washington și Moscova necesită „timp, un angajament real și un efort extraordinar”.
El a subliniat că, deși strategia de securitate națională a SUA, publicată recent, face referire la această chestiune, Moscova are nevoie ca „partea americană să accepte la cel mai înalt nivel că una dintre cauzele profunde ale conflictului (din Ucraina) a fost expansiunea persistentă a NATO către granițele Rusiei”.
„Aceasta nu înseamnă că nu avem rezerve față de partea americană, inclusiv în chestiunea ucraineană”, a mai nuanțat diplomatul rus. El a subliniat că singura modalitate de a reduce nivelul de antagonism – pe care l-a descris drept „ostilitate extremă” – dintre Rusia și SUA este ca Washingtonul să demonstreze „o dorință reală de a coopera de la egal la egal pentru a reduce potențialul de conflict, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
El a menționat în acest sens că Washingtonul nu a răspuns încă propunerii lui Putin de a menține limitele armelor nucleare prevăzute în tratatul START III încă un an după expirarea acestuia, în februarie anul viitor.
