Potrivit unor oficiali din serviciile de informații, citați de Digi24.RO, în prezent se desfășoară o anchetă transfrontalieră între agențiile europene de informații și securitate pentru a identifica originea amenințărilor.
Aceștia au subliniat că mai este încă un drum lung de parcurs până când se va putea stabili cu certitudine cui aparțin aceste amenințări. Stabilirea responsabilității este un proces minuțios care s-ar putea să nu se desfășoare rapid, dacă va avea loc vreodată, a adăugat unul dintre ei.
Cu toate acestea, unii membri ai comunității de informații europene sunt convinși că Rusia este vinovata cea mai probabilă— invocând motivul, metoda, precedentele și primele indicii criminalistice obținute în urma anchetelor privind amenințările în sine.
Aceste amenințări apar pe fondul unei campanii de război hibrid din ce în ce mai intense, desfășurată în acest an de agenții Kremlinului în Europa.
Un element-cheie al acesteia constă în exploatarea vulnerabilităților civile într-un mod care permite negarea implicării, cu scopul de a spori presiunea asupra societăților europene prin perturbarea vieții cotidiene și prin crearea impresiei că guvernele sunt incapabile să-și protejeze cetățenii.
O ipoteză de lucru în rândul serviciilor de informații europene — care au discutat despre aceste atacuri în ultimele zile — este că amenințările coordonate au fost generate de activiști pro-Kremlin sau de grupuri de hackeri.
Chiar dacă în spatele atacului s-ar fi aflat activiști pro-Kremlin sau grupuri de hackeri, tot nu ar fi clar ce rol, dacă a existat vreunul, ar fi putut juca serviciile de informații ruse în coordonarea, încurajarea sau autorizarea unei astfel de activități.
Nu s-au găsit dovezi privind prezența unor explozibili în avioanele vizate de e-mailurile false și nu s-a identificat niciun model evident în ceea ce privește perturbările.
Vineri, au fost vizate și instituțiile mass-media irlandeze. Deși războiul hibrid dus de Rusia în Europa a cunoscut o intensificare a activității „cinetice” în acest an — inclusiv utilizarea explozibililor montați pe drone pentru a ataca aeronave staționare — astfel de atacuri s-au concentrat până în prezent strict asupra țintelor pe care Rusia le consideră că oferă sprijin militar sau logistic Ucrainei.
Există totuși o logică în spatele țintelor alese de Rusia și în ceea ce privește până unde este dispusă să meargă, a afirmat un oficial din serviciile de informații — subliniind că Kremlinul știe că doborârea intenționată a unui avion civil deasupra Europei ar reprezenta o linie roșie care ar putea provoca o reacție militară din partea NATO.
Oficialii serviciilor de informații nu consideră că acești responsabili reprezintă o amenințare reală pentru aviația europeană. Aviația civilă europeană rămâne totuși o țintă cunoscută pentru acte de sabotaj.
A trecut puțin peste un an de când mai multe incursiuni ale unor drone pe traiectoriile de zbor din jurul marilor aeroporturi europene au provocat haos pe scară largă în spațiul aerian european.
Majoritatea experților în securitate consideră că agenții ruși sunt responsabili pentru aceste incidente. Nici pentru agenții ruși amenințările false cu bombe nu reprezintă o noutate.
În octombrie 2023, școlile și grădinițele din Lituania au fost ținta a peste 1.500 de amenințări cu bombă nefondate — într-o campanie menită să sperie comunitățile și să submineze încrederea în forțele de ordine.
Vilnius a acuzat public un „actor statal”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Cu toate acestea, concluzia la care s-a ajuns în cercurile serviciilor de informații a fost că responsabili erau activiști ruși, probabil încurajați de serviciile de informații ale Kremlinului.
Țările baltice sunt adesea un „teren de testare” pentru provocările rusești, a declarat un oficial din domeniul securității regionale. Europa de Vest se vede acum nevoită să facă față acelui tip de atacuri de hărțuire pe care Rusia le-a comis în această regiune timp de aproape două decenii, a adăugat această persoană.
În această săptămână, doar un singur grup a revendicat responsabilitatea pentru unul dintre e-mailurile false. Joi, aeroportul Fiumicino din Roma a primit prin e-mail o amenințare cu bombă care se pretindea a fi fost scrisă de o organizație rusă numită Statul Masculin.
Cu toate acestea, fondatorul Statului Masculin, Vladislav Pozdneakov, a declarat ulterior într-o postare pe Telegram că organizația nu a fost implicată.
Alte e-mailuri au fost trimise fără a menționa autorul și proveneau de la diverse conturi anonime din diferite zone geografice. Unul dintre ele a fost localizat în Columbia. Multe dintre aceste mesaje au fost redactate în limbi diferite, în funcție de destinatarul lor.
O amenințare anonimă adresată vineri organizațiilor media irlandeze părea să rezume elementele campaniei: „Am experimentat cu multi-threading”, se menționa în aceasta, o posibilă referire la originile diverse ale e-mailurilor.
De asemenea, au fost formulate afirmații cu privire la activitatea autorilor săi, care sunt în concordanță cu ceea ce a implicat deja campania de război hibrid a Rusiei împotriva Europei.
„Recrutăm cetățeni din țările voastre care colaborează activ cu noi. De asemenea, am obținut acces la dispozitive, servere și conturi compromise aparținând unor cetățeni din Europa, precum și unor persoane din afara granițelor acesteia — ceea ce ne va permite să folosim aceste informații împotriva voastră”, se menționează în mesaj.
Grupul Statul Masculin – sau cineva care pretinde că face parte din acesta – a trimis, de asemenea, în trecut „mai multe” amenințări cu bombă către aeroporturile din Lituania, a declarat joi seara Vidas Ksanas, directorul de securitate al aeroporturilor din Lituania, pentru postul național de televiziune lituanian LRT.
„Am trecut deja printr-o perioadă îndelungată în care am primit amenințări prin e-mail”, a spus el. El a adăugat că au existat vârfuri de intensitate ale acestor amenințări false în trecut, atunci când Lituania a găzduit evenimente ale NATO și ale UE.
Ca urmare, Lituania a învățat să facă diferența între avertismentele „cu adevărat amenințătoare” și activitățile pur răuvoitoare, a afirmat Ksanas, sugerând că Europa, în ansamblu, ar putea fi nevoită să procedeze la fel.
