Potrivit investigației, documentele ar proveni din interiorul Agenției de Design Social (Social Design Agency – SDA), structură care ar acționa sub coordonarea prim-adjunctului șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko.
Materialele conțin planuri, rapoarte, corespondență internă și scheme privind campanii informaționale desfășurate sau planificate în mai multe state europene, inclusiv în Republica Moldova, Armenia, Franța, Germania, Finlanda, Norvegia și Ucraina.
Potrivit sursei, arsenalul utilizat include crearea de site-uri-clonă, răspândirea de știri false, organizarea de acțiuni stradale și operațiuni sub „steag fals”, precum și implicarea unor experți și lideri de opinie pentru promovarea narațiunilor pro-ruse.
În cazul Republicii Moldova, documentele analizate de FIP.AM arată că una dintre principalele ținte ale campaniilor de influență a fost președintele Maia Sandu. Printre tacticile discutate s-ar fi numărat promovarea unor presupuse investigații despre activitatea fundației asociate șefei statului.
În documente apare și numele fostului deputat și om de afaceri român Sebastian Ghiță. Potrivit materialelor scurse, acesta ar fi urmat să iasă în public cu acuzații potrivit cărora președintele Maia Sandu ar fi oferit 150 de mii de euro pentru a bloca apariția unor informații negative despre ea la postul „Romania TV”.
Totodată, documentele indică faptul că site-ul SNG.Today ar fi fost utilizat ca platformă pentru promovarea narațiunilor împotriva autorităților proeuropene din Republica Moldova. Potrivit sursei, portalul ar fi controlat de SDA și susținut de cercuri apropiate Kremlinului.
Investigația mai arată că operațiunile desfășurate în diferite state aveau drept scop alimentarea tensiunilor sociale și politice, promovarea forțelor extremiste și discreditarea liderilor prooccidentali, inclusiv a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a premierului armean Nikol Pașinian și a Maiei Sandu.
Autorii investigației susțin că multe dintre operațiuni erau organizate sub „steag fals”, pentru a crea impresia că atacurile informaționale provin din partea altor state sau grupuri etnice și religioase. Astfel, Kremlinul ar fi încercat să amplifice conflictele și neîncrederea dintre diferite comunități și state.
Potrivit FIP.AM, documentele demonstrează existența unei strategii coordonate de război informațional și destabilizare, gestionată dintr-un centru unic aflat în administrația prezidențială a Federației Ruse.
