Într-un interviu acordat ziarului finlandez Helsingin Sanomat, publicat după vizita sa de două zile în Finlanda, Sîbiha a declarat că Ucraina a coordonat decizia de a organiza o convorbire telefonică între Putin, președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store, relatează Digi24.ro cu referire la Kyiv Post.
Liderii nordici au transmis două mesaje principale, a spus el: cererea Ucrainei privind un armistițiu și propunerea acesteia pentru o întâlnire față în față între Zelenski și Putin. „Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea”, a declarat Sîbiha. „Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate conferi o nouă dimensiune negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile probleme, inclusiv chestiunea teritorială”.
Sîbiha a afirmat că discuțiile directe ar putea duce la adoptarea unor măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv schimburi de prizonieri și returnarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.
Locul de desfășurare nu era important pentru Kiev, atâta timp cât nu era vorba nici de Moscova, nici de Belarus, a spus șeful diplomației ucrainene, glumind că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă. El a calificat invitația Rusiei adresată lui Zelenski de a vizita Moscova drept „neserioasă”. „Considerăm că această convorbire a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a declarat Sîbiha, adăugând că speră ca acest canal de comunicare cu Putin să rămână deschis.
Discuția, care a durat aproximativ 90 de minute, a confirmat, de asemenea, că se preconizează ca negocierile trilaterale între Ucraina, SUA și Rusia să continue la Abu Dhabi în luna noiembrie, a afirmat el.
„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice”, a declarat acesta, adăugând că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn al unor astfel de intenții. Întrebat dacă Putin a făcut vreo declarație importantă în timpul conversației, acesta a răspuns: „Măcar [convorbirea] a avut loc”.
Apelul a stârnit critici din partea unor oficiali europeni. Stubb și Store au afirmat că au acționat în calitate de reprezentanți ai țărilor lor, și nu în numele Europei. Sîbiha a afirmat că inițiativa reflectă o decizie luată de comun acord cu Kievul de a utiliza toate canalele diplomatice disponibile. De asemenea, el a îndemnat Europa să-și asume un rol mai important în cadrul negocierilor și să vorbească cu o singură voce.
Relațiile strânse ale lui Stubb atât cu președintele SUA, Donald Trump, cât și cu Zelenski i-au conferit deja un rol important, a afirmat Sîbiha. Președintele finlandez a aflat acum și direct care este poziția lui Putin. Întrebat dacă Stubb ar putea reprezenta Europa în cadrul procesului de pace, șeful diplomației ucrainene a răspuns că liderii UE ar trebui să decidă, adăugând: „De ce nu?”
Sîbiha a afirmat că o implicare mai mare a Europei era deosebit de importantă, deoarece considera că administrația Trump făcuse pași suplimentari în direcția satisfacerii cererilor Rusiei. El a menționat ceea ce a descris drept presiuni din partea SUA pentru o schimbare a conducerii Ucrainei, ridicarea sancțiunilor și reluarea achizițiilor de motorină rusească de către SUA.
În ciuda acestor îngrijorări, acesta a afirmat că Ucraina nu are altă alternativă decât să mențină implicarea Washingtonului. „Nu este realist să punem capăt războiului fără ei, nici să obținem garanții reale de securitate pentru viitor fără ei”, a spus el. Rolul Europei ar trebui să completeze, mai degrabă decât să înlocuiască, diplomația condusă de SUA, a adăugat el.
Sîbiha a mai spus că intensificarea atacurilor rusești a constituit un alt motiv pentru care Kievul a căutat canale diplomatice suplimentare prin Finlanda și Norvegia. El a precizat că Rusia a lansat 100 de rachete balistice asupra Ucrainei în decurs de două săptămâni. El a spus că se întorcea din Finlanda cu mai multă speranță, lăudând sprijinul acordat de această țară Ucrainei. „Avem speranța că lucrurile vor avansa după acea convorbire”.
Trump a declarat miercuri, 28 octombrie, că speră să organizeze „foarte curând” o întâlnire la nivel înalt cu Putin și Zelenski.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a exclus posibilitatea unei întâlniri, dar a precizat că data acesteia este flexibilă și că discuțiile ar necesita „o pregătire amplă și meticuloasă”.
Liderul ucrainean a propus o întâlnire cu Putin în marja summitului G20 care va avea loc în SUA în luna decembrie. Peskov a calificat această opțiune drept „imposibilă”, afirmând că Zelenski ar putea accepta invitația lui Putin la Moscova dacă „dorește cu adevărat” discuții directe.
La începutul lunii iunie, Zelenski a propus organizarea unui summit într-o țară neutră, într-o scrisoare deschisă adresată lui Putin, gest destul de rar. El a afirmat că întâlnirea ar trebui să beneficieze de garanții de securitate mai ample din partea Europei și a Statelor Unite.
Kremlinul a respins propunerea și și-a reiterat invitația la Moscova. Putin a lansat această invitație pentru prima dată în septembrie 2025, punând sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski și utilitatea unei întâlniri.
Președintele ucrainean a respins-o și a propus în schimb ca întâlnirea să aibă loc la Kiev. Putin nu a răspuns la această propunere și a continuat să insiste că Moscova este „cel mai bun loc” pentru negocieri, susținând că siguranța lui Zelenski ar fi garantată.
