Analiza efectuată indică și posibilitatea intervenției Comisiei Electorale Centrale, care ar putea adopta un act administrativ pentru a permite desfășurarea alegerilor. În cazul în care nici această opțiune nu va fi realizată, experții iau în calcul și ajustări legislative la nivelul Parlamentului Republicii Moldova, pentru eliminarea ambiguităților care au generat criza.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a atras atenția că lipsa unui consens între autoritățile din autonomie și cele centrale a compromis scenariile inițiale privind organizarea alegerilor. „Dacă exista coordonare și respectarea pașilor agreați, alegerile puteau fi organizate inclusiv în vară”, a declarat Postica.
Pe de altă parte, deputata PAS și copreședinta grupului de lucru dintre Parlament și Găgăuzia, Larisa Voloh, a subliniat necesitatea reluării dialogului instituțional între Chișinău și Comrat. Autoritățile nu exclud ca alegerile să fie organizate în toamna acestui an, în funcție de capacitatea instituțiilor de a ajunge la un compromis.
Chișinăul și Comratul se află de câteva luni într-un conflict instituțional din cauza neconcordanței dintre deciziile luate la Comrat și legislația electorală națională. Comratul insistă asupra unei alte denumirii pentru Consiliul electoral central, în timp ce autoritățile de la Chișinău avertizează că acest lucru poate duce la invalidarea alegerilor.
Pe 17 martie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat componența organului electoral al regiunii și a stabilit alegerile pentru Adunarea Populară pe 21 iunie. La sfârșitul lunii martie, oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat decizia, iar instanța a anulat hotărârile Adunării.
