Într-o conferință de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că 75% dintre respondenți sunt deloc sau nu prea mulțumiți de situația economică din Găgăuzia. Doar 8% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți. Nemulțumirea se reflectă și în așteptările privind viitorul: 37% cred că vor trăi mai prost sau mult mai prost, în timp ce 17% se așteaptă la o îmbunătățire a condițiilor de trai.
Dorința de schimbare este pronunțată: 59% dintre respondenți consideră că Găgăuzia are nevoie de schimbări majore, iar 30% pledează pentru modificări prudente. Doar 8% preferă continuarea actualei direcții de dezvoltare.
În privința autorităților, 61% dintre participanții la sondaj sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea autorităților publice locale. Percepția este însă mult mai critică în cazul instituțiilor centrale: 71% se declară nemulțumiți de activitatea Guvernului, iar 91% sunt mai degrabă sau deloc mulțumiți de activitatea președintei Maia Sandu. Sondajul indică, de asemenea, un nivel ridicat de nemulțumire față de activitatea Adunării Populare a Găgăuziei.
Relația dintre Comrat și Chișinău este percepută drept tensionată de majoritatea respondenților. Aproximativ 48% o descriu ca fiind foarte rece sau conflictuală, iar alți 33% o consideră mai degrabă rece.
Pe dimensiunea geopolitică, sondajul arată o orientare predominantă spre Rusia. Aceasta este considerată cel mai important partener extern de 62% dintre respondenți, urmată de Turcia, cu 19%. Uniunea Europeană este menționată de 5%, iar România de 1%. Întrebați ce orientare de politică externă ar trebui să urmeze Republica Moldova, 39% au optat pentru apropierea de Rusia, 4% pentru cea de Uniunea Europeană, în timp ce 52% preferă o abordare echilibrată între Rusia și statele europene.
Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.
