Directorul Institutului de Medicină Urgentă, Diana Manea, a declarat că începând cu anul 2025, deșeurile anatomopatologice nu mai pot fi înhumate în Chișinău, ceea ce a dus la acumularea acestora în instituție. În lipsa unei alternative funcționale, spitalul este nevoit să achiziționeze frigidere și să suporte costuri suplimentare pentru depozitarea temporară.
Problema este agravată de faptul că soluțiile existente sunt limitate și aplicate neuniform la nivel național. Deși unele instituții au reușit să găsească alternative de înhumare în alte localități, lipsa coordonării și a unor mecanisme clare face ca situația să rămână nerezolvată în multe cazuri.
În cadrul audierilor a fost subliniat faptul că dificultățile nu se limitează doar la înhumare, ci reflectă probleme mai largi ale sistemului. Deși colectarea și segregarea deșeurilor se realizează, în general, conform normelor, procesul devine vulnerabil după ieșirea acestora din instituții. Trasabilitatea este limitată, iar spitalele nu pot verifica ce se întâmplă cu deșeurile după predarea către operatorii economici.”
Un alt domeniu problematic îl reprezintă deșeurile farmaceutice. În lipsa unui operator economic care să asigure incinerarea, inclusiv a substanțelor periculoase, unele medicamente sunt păstrate sau încapsulate în condiții considerate insuficiente.
În acest context, secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a menționat că autoritățile lucrează la crearea unui centru național de gestionare a deșeurilor periculoase, însă proiectul este programat abia pentru perioada 2028-2029. Până atunci, instituțiile medicale rămân nevoite să gestioneze situația prin soluții temporare, precum utilizarea altor cimitire sau locații care acceptă înhumarea acestor deșeuri.
