Opiniile au fost exprimate de doctorul în istorie și analistul politic Ștefan Bejan, în cadrul unei dezbateri publice cu tema „Alegerile din Autonomia Găgăuză: așteptări, rezultate, consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit analistului, una dintre temerile existente înaintea scrutinului era că locuitorii regiunii autonome vor boicota alegerile, prelungind astfel criza politică și juridică dintre Chișinău și Comrat. Totuși, prezența la vot a fost comparabilă cu cea din 2021 și 2023, în special comparativ cu participarea din turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan.
Ștefan Bejan a atras atenția că diferența procentuală a prezenței la vot față de scrutinul precedent trebuie privită și prin prisma numărului de alegători incluși în liste. Dacă în 2023 listele electorale au fost reduse la aproximativ 92 de mii de persoane, la scrutinul din acest an au fost înregistrate circa 129 de mii. Analistul a precizat că alegerile au fost organizate în baza Codului electoral național, care prevede un prag de participare de 25%, nu de 50%, cum era stabilit anterior de legislația regiunii autonome.
Referindu-se la corectitudinea scrutinului, Ștefan Bejan a spus că alegerile au fost mult mai corecte decât cele din 2023 și 2015. Deși au fost înregistrate unele încălcări, inclusiv transportarea organizată a alegătorilor și substituirea a două buletine de vot cu foi albe, acestea nu ar fi influențat rezultatele finale, în opinia sa.
Totodată, analistul consideră că viitoarea componență a Adunării Populare va fi una pestriță, iar formarea unei majorități va presupune negocieri intense. El a menționat că Partidul Socialiștilor a obținut rezultate sub așteptări, având doar trei candidați aleși din primul tur și alți opt calificați în turul al doilea. În opinia sa, socialiștii ar putea să nu obțină suficiente mandate pentru a forma nucleul viitoarei majorități.
În ceea ce privește turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan, expertul consideră că o parte importantă a voturilor candidaților eliminați ar putea ajunge la candidații rămași în cursă, însă distribuirea acestora va depinde și de poziția primarilor și de mesajele publice ale foștilor concurenți. El a avertizat și asupra riscului implicării Rusiei și a fostei rețele Șor în mobilizarea alegătorilor, inclusiv prin corupere electorală.
Potrivit lui Ștefan Bejan, scrutinul ar putea contribui la depășirea crizei politice și juridice dintre Chișinău și Comrat. Analistul a subliniat că viitoarea conducere a autonomiei trebuie să prioritizeze problemele reale ale populației și dialogul cu autoritățile centrale, nu confruntările geopolitice. Totodată, el a pledat pentru restabilirea relațiilor cu partenerii europeni și Turcia, precum și pentru proiecte concrete de dezvoltare a regiunii.
Dezbaterea publică „Alegerile din Autonomia Găgăuză: așteptări, rezultate, consecințe” este ediția a 364-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

