„Astăzi, doar 48% dintre găgăuzi consideră limba găgăuză ca fiind limba lor maternă. Doar jumătate dintre găgăuzi spun că limba găgăuză este prima lor limbă pe care o vorbesc. În 1990 aproximativ 91% dintre găgăuzi spuneau că limba găgăuză este limba lor maternă. Adică, după 1990 a avut loc o intensificare a procesului de rusificare și deznaționalizare a poporului găgăuz. Perioada sovietică și-a lăsat cel mai mult amprenta asupra poporului găgăuz”, a explicat doctorul în istorie Ștefan Bejan.
Istoricul a vorbit și despre nostalgia unei părți a populației găgăuze față de fosta Uniune Sovietică, precum și despre influența pe care Federația Rusă o exercită asupra opțiunilor politice din regiune.
„Mihail Guboglu scria încă în 2014 că dintre toate popoarele care au locuit în perioada sovietică, găgăuzii sunt cei care regretă cel mai mult destrămarea Uniunii Sovietice. Acum este suficient ca Rusia să arate cu degetul un candidat, să spună că acesta este candidatul său la funcția de bașcan și găgăuzii vor merge și-l vor vota. Lucru care s-a întâmplat și în 2023 cu Evghenia Guțul. Pe lângă faptul că a avut loc o corupere masivă a alegătorilor, această susținere a Rusiei a contat foarte mult”, a mai spus istoricul Ștefan Bejan, autor al monografiei „Găgăuzii. Origini, evoluție și așezarea în sudul Basarabiei”.
Potrivit istoricului, relațiile cu oficiali și reprezentanți ai instituțiilor de putere de la Moscova rămân importante pentru politicienii găgăuzi care urmăresc să obțină sprijin în campaniile electorale.
„Irina Vlah a ajuns bașcan al Găgăuziei în 2015 tot cu sprijinul Federației Ruse. În continuare, în Găgăuzia, Rusia contează foarte mult. De asta, politicienii găgăuzi încearcă să găsească sprijin la un nivel cât mai înalt în Rusia atunci când se lansează în campanie electorală. Trebuie să ai blagoslovirea Patriarhului Kiril sau a lui Vladimir Putin, dacă ai ocazia să ajungi până acolo, dacă nu, măcar a unui deputat sau a cuiva din structurile puterii de la Kremlin, ca să câștigi”, a punctat Bejan.
