Șefii armatei și serviciilor de informații din Estonia nu consideră că Moscova dorește un război pe scară largă cu NATO, cel puțin în următorii doi ani, dar sunt de părere că vecinul lor beligerant se pregătește pentru un eventual conflict viitor cu mica națiune baltică, transmite Digi24.RO.
Oficialii se tem de o manevră oportunistă din partea Kremlinului, cum ar fi o incursiune la scară redusă menită să testeze clauza de apărare reciprocă a NATO, și afirmă că nici ei, nici Alianța nu reușesc în prezent să descurajeze în mod credibil un astfel de scenariu.
Acest lucru a determinat țara, care nu dispune de o forță aeriană proprie și depinde de NATO pentru asigurarea securității spațiului său aerian, să adopte o strategie de „apărare activă”.
„Trebuie să pornim de la graniță și să câștigăm încă din primele bătălii”, a declarat colonelul Tarmo Kundla, comandantul Brigăzii 1 din Estonia, principala forță de luptă a țării.
În cadrul noii strategii, unitatea sa se va muta definitiv de la Tapa la Johvi, la doar 50 km de granița cu Rusia, unde se construiesc noi instalații de mari dimensiuni pentru a găzdui soldații săi.
„Măsurile de descurajare nu dau rezultate”, a declarat un înalt oficial al serviciilor de informații militare estoniene. „Perioada critică în care trebuie să abordăm această problemă, pentru noi toți din statele baltice, se va situa în următorii unul până la patru ani”.
Ministerul Apărării din Estonia a declarat: „O descurajare credibilă ne impune să facem ca o agresiune împotriva noastră să fie de neconceput. Obiectivul nostru este clar: să ținem inamicul și distrugerea adusă de război departe de teritoriul estonian”.
Mass-media de stat rusă prezintă în mod obișnuit Estonia ca pe o țară ostilă și „rusofobă”, hotărâtă să atragă Moscova într-o confruntare directă cu NATO. Kremlinul a amenințat Estonia, inclusiv cu folosirea de ogive nucleare, în cazul în care țara ar găzdui vreodată arme nucleare ale NATO pe teritoriul său.
În luna mai, guvernul estonian a introdus termenul de „apărare activă” în Conceptul său de Securitate Națională. De atunci, forțele armate ale țării, de dimensiuni reduse, dar foarte bine pregătite, au început o reconfigurare discretă, dar radicală.
Din Tapa, principala bază militară a Estoniei, trupele de elită sunt în prezent în curs de redistribuire permanentă către poziții situate mai la est, mai aproape de granița cu Rusia.
Pe lângă noua bază din Johvi, se construiește și o bază în orașul Narva, cu o capacitate de până la 1.000 de militari, concepută pentru a găzdui permanent 200 de soldați și pentru a putea primi încă 800 în caz de criză.
Pe măsură ce Estonia își majorează cheltuielile militare — acestea au crescut cu 42% în acest an, ajungând la 2,4 miliarde de euro, adică 5,4% din PIB, conform datelor oficiale — țara își modifică totodată tipul de armament pe care îl achiziționează.
În ultimul an, Estonia a semnat contracte pentru achiziționarea a nouă platforme de lansare multiplă de rachete (MRLS) de tip Himars, fabricate în SUA, inclusiv rachete balistice M57 cu o rază de acțiune de până la 300 km, precum și a nouă platforme MRLS de tip Chunmoo, fabricate în Coreea de Sud, cu o rază de acțiune similară.
Un ofițer superior staționat la Tapa a subliniat că Sankt Petersburg se află la 260 km distanță.
„Suntem în plin proces de schimbare a tuturor aspectelor”, a declarat un responsabil cu politica militară din cadrul Ministerului Apărării din Estonia. „Realitatea este că [planificarea apărării estoniene] a rămas neschimbată în ultimii 10 ani. Însă Rusia intenționează deja să-și dubleze forțele de-a lungul frontierei noastre”.
În deceniul care a urmat invaziei ruse a Crimeei din 2014, planificatorii militari estonieni au elaborat o doctrină de apărare modelată de istoria și geografia țării lor.
Conform acestei abordări, în cazul unei invazii din partea Rusiei, forțele de recrutare ale țării s-ar mobiliza rapid și ar desfășura o apărare extrem de tactică, dar aproape de tip gherilă, folosindu-se de cunoașterea aprofundată a peisajului mlăștinos și împădurit pentru a hărțui forțele ruse și a le impune pierderi grele până la sosirea cavaleriei NATO.
Însă, după ce au urmărit ce a făcut Rusia în Ucraina, șefii militari ai Estoniei au ajuns la concluzia că un astfel de plan nu ar funcționa. Ei consideră acum că Kremlinul nu ține cont de victime.
Estonia a observat, de asemenea, că, odată ce armata rusă cucerea un teritoriu, nu renunța la acesta, ci lupta pentru a-l păstra chiar și după ce tot ce se afla pe el fusese distrus. Pentru o țară cu doar 1,3 milioane de locuitori și o suprafață de 45.000 km², aceasta era o concluzie îngrijorătoare.
Deși Estonia dispune de o forță de luptă de rezervă bine pregătită, care numără până la 230.000 de persoane — aproape o cincime din populația sa —, forțele sale permanente numără doar 4.200 de membri.
Într-un scenariu de război sau de pre-război, planurile de apărare ale țării pot suplimenta această forță cu 39.500 de rezerviști cu grad ridicat de pregătire, fiecare dintre aceștia putând fi mobilizat în câteva ore către o unitate specifică alături de care s-au antrenat să lupte.
Alți 40.000 de rezerviști instruiți sunt pregătiți pentru o mobilizare fără destinație specifică.
Modificarea doctrinei țării pentru a preveni pierderea oricărui teritoriu reprezintă, așadar, o provocare, mai ales având în vedere că serviciile de informații militare estoniene consideră că Rusia va depune eforturi susținute pentru a-și păstra elementul surprizei în cazul oricărui act de agresiune.
Estonia intenționează acum să lupte pentru fiecare centimetru de teritoriu începând de la graniță și să lovească puternic Rusia, la sute de kilometri în spatele liniei frontului, încă din prima zi a oricărei invazii.
„Din punct de vedere militar, aceasta este o misiune extrem de solicitantă”, a spus Kundla. „Nu putem influența comportamentul inamicului [prin retragere sau prin a-l atrage tactic în anumite situații]. Trebuie să ne consolidăm liniile chiar astăzi. Este vorba de o apărare ofensivă”.
Serviciile de informații militare ale Estoniei se tem în special de o acțiune de amploare limitată împotriva unei ținte de la graniță — mai exact, împotriva micului oraș Narva, cu populație preponderent vorbitoare de limbă rusă.
Cucerirea orașului Narva nu ar avea prea mult sens dacă obiectivul ar fi o invazie pe scară largă a Estoniei, dar ar putea servi drept test provocator al hotărârii NATO, cu scopul de a diviza Alianța, afirmă oficialii.
„Noi și aliații noștri vom fi oarecum surprinși”, a spus Kundla.
Într-un astfel de scenariu, obiectivul Rusiei ar fi acela de a pune sub semnul întrebării disponibilitatea aliaților din NATO de a veni în ajutorul Estoniei, prezentând atacul lor ca pe un fapt împlinit.
Estonia speră că aliații din NATO vor juca, de asemenea, un rol-cheie în noua strategie de apărare a țării, contribuind la descurajarea unui astfel de atac.
Regatul Unit s-a angajat deja să-și mărească efectivele militare staționate în țară de la 800 la 1.200 de soldați până în luna aprilie a anului viitor.
Atunci când forțele britanice au desfășurat exerciții comune cu cele estoniene în cadrul exercițiului militar „Spring Storm” din acest an, oficialii militari britanici au declarat pentru FT că au adus ceva nou: dispozitive Nyan cu sens unic.
Aceste drone kamikaze sunt concepute pentru a asigura o capacitate de lovire în adâncime și pentru a fi lansate din zonele de luptă. La fel ca în cazul sistemelor MRLS, dronele Nyan au o rază de acțiune de 300 km. Astfel, majoritatea celor mai mari baze militare regionale ale Rusiei și orașul Sankt Petersburg se află în raza de acțiune a acestora.
În ciuda îngrijorării tot mai mari cu privire la agresiunea rusă în Europa, în special în ceea ce privește campania de sabotaj „hibridă” a Kremlinului, autoritățile de securitate din Estonia consideră în continuare că au timp să se adapteze și să descurajeze vecinul lor.
Există însă o mare incertitudine: Ucraina. Atâta timp cât războiul respectiv continuă, forțele armate ruse rămân blocate acolo.
Însă dacă se va ajunge la un armistițiu sau la un plan de pace, oficialii NATO se tem că amenințarea cu care se confruntă statele baltice va fi mult mai gravă. Zeci de mii de soldați ruși cu experiență de luptă ar putea fi apoi redislocați la graniță. Iar Rusia va dispune de un vast complex industrial de apărare care va funcționa la capacitate maximă.
„Ne era teamă de război [din Ucraina]”, a declarat un înalt oficial al serviciilor de informații estoniene. „Acum ne este teamă de sfârșitul războiului”.
