Printre cei implicați în discuții se numără Kirill Dmitriev, consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, și Jared Kushner, trimis special american și ginerele președintelui Donald Trump. O eventuală înțelegere ar putea permite investitorilor americani să obțină venituri din reluarea fluxurilor energetice către Europa după încheierea războiului.
Nord Stream rămâne pe agenda discuțiilor
Potrivit Reuters, Dmitriev și Kushner s-au întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și New York. Nu este clar în ce măsură Nord Stream a fost discutat la aceste reuniuni, însă subiectul rămâne pe agendă, potrivit a două dintre sursele Reuters, citate de Digi24.ro.
„Orice acord va trebui negociat de Rusia cu DFC (US International Development Finance Corporation) și cu Trezoreria și trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”, a declarat un oficial de la Casa Albă, întrebat despre discuțiile referitoare la gazoducte.
Același oficial a precizat că „nu au existat recent discuții privind Nord Stream”.
Un acord este considerat puțin probabil pe termen mediu
Dmitriev, care a pledat pentru reluarea vânzărilor de gaze rusești către Germania, s-a întâlnit luna trecută cu reprezentanți ai departamentelor americane pentru Energie și Trezorerie pentru a discuta posibile inițiative energetice ruso-americane.
Nu este clar cât de interesat este Washingtonul să urmărească reluarea fluxurilor de gaze rusești către Germania, cel mai mare consumator de energie din Europa.
Un oficial american a declarat că, având în vedere obstacolele existente, un acord este puțin probabil pe termen mediu. Gazoductele Nord Stream sunt sancționate atât de SUA, cât și de Uniunea Europeană, ceea ce face ilegală orice reluare a operațiunilor în condițiile actuale.
Trump ar putea renunța la unele sancțiuni americane sau le-ar putea relaxa, însă acest lucru ar deveni mai dificil dacă democrații ar obține controlul Congresului în alegerile de la mijlocul mandatului de luna viitoare.
În pofida acestor calcule, Germania și alte state europene, care cheltuiesc miliarde de euro pentru a-și reconstrui capacitățile militare în vederea apărării în fața Rusiei, s-ar opune ferm redeschiderii Nord Stream.
O purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei și Energiei a declarat că Nord Stream și gazele rusești sunt supuse sancțiunilor în Europa și că Germania a găsit alternative. Ea a precizat că orice redeschidere a gazoductelor ar necesita aprobarea guvernului, iar acest lucru nu este dorit.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Germania cumpăra mai mult de jumătate din gazele sale din Rusia prin cele două gazoducte Nord Stream. Acestea au fost scoase din funcțiune după ce Moscova a redus livrările către Europa și au fost avariate în urma unei serii de explozii subacvatice în septembrie 2022.
E important de menționat că, în timp ce guvernul de coaliție al Germaniei se opune reluării funcționării gazoductului, Alternativa pentru Germania (AfD), descrisă de Reuters drept cel mai popular partid politic al țării, dorește redeschiderea acestuia.
Dmitriev urmează să se întâlnească la începutul anului viitor cu conducerea AfD pentru a discuta reluarea vânzărilor de gaze rusești.
Cine deține Nord Stream
O eventuală intrare a unui investitor american s-ar confrunta și cu obstacole legate de structura de proprietate. Compania care controlează gazoductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom, în timp ce alte 31% sunt împărțite între două entități germane. Restul participațiilor aparține unor companii din Franța și Țările de Jos.
Cei doi acționari germani încearcă să își păstreze participațiile pentru ca Germania să își mențină influența în cazul în care Gazprom își vinde partea, potrivit unei alte persoane familiarizate cu situația.
La câteva zile după întâlnirile de la Moscova, Kushner a declarat la Kiev că a discutat cu partenerii europeni despre modul în care războiul a determinat creșterea prețurilor la energie, pledând pentru „acorduri de prosperitate” care să încurajeze pacea și să le ofere „liderilor (...) ceva spre care să privească cu speranță”.
Deși un acord privind gazele ar fi pe placul Kremlinului, acesta ar diviza opinia publică din Germania, unde există opinii diferite cu privire la achizițiile de energie din Rusia, precum și Europa, unde Polonia și statele baltice, deosebit de vulnerabile în raport cu Rusia, resping relațiile energetice cu Moscova.
Conducerea politică a Poloniei urmărește discuțiile privind redeschiderea gazoductului, dar rămâne ferm împotriva unei asemenea măsuri, a declarat o persoană care cunoaște poziția guvernului.
Discuții și despre Lukoil
Kushner și Dmitriev au discutat, de asemenea, despre vânzarea unui portofoliu de active, de la rafinării de petrol până la benzinării din Europa și din alte regiuni, deținute de compania energetică Lukoil, au declarat alte două persoane familiarizate cu discuțiile.
Potrivit acestui plan, un consorțiu format din agenția federală americană de investiții DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite ar urma să cumpere activele, în timp ce autoritățile americane ar ridica sancțiunile, au declarat sursele.
„În cazul Lukoil, Steve (Witkoff) și Jared (Kushner) au colaborat cu DFC pentru a negocia o plată inițială substanțială și o participație la profit pentru Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe.
Lukoil este prezentă și în România, unde are mai multe entități:
- Lukoil România SRL, deținută 100% de către LITASCO SA Elveția;.
- Petrotel-Lukoil S.A, deținută 100% de către LITASCO SA Elveția - 99,7676% și alți acționari -0,2324%;
- Lukoil Lubricants East Europe SRL, deținută 100% de către LUKOIL INTERNAȚIONAL Gmbh;
- Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București - societatea mamă: Lukoil Overseas Atash B.V.
Statele Unite și Regatul Unit au introdus, în toamna anului trecut, primele sancțiuni economice majore legate de războiul din Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft. Decizia americană a fost considerată o schimbare de direcție a administrației Trump, care anterior a evitat sancțiuni energetice directe împotriva Moscovei.
În august, Petrotel Lukoil S.A., compania care operează rafinăria de la Ploiești, a intrat în procedura generală a insolvenței. Tribunalul Prahova a admis pe 26 august cererea depusă chiar de companie și a desemnat un administrator judiciar provizoriu. Decizia vine într-un context complicat pentru grupul rus Lukoil, afectat de sancțiunile internaționale impuse în legătură cu războiul din Ucraina.
