Deschide.md

SUA vor să dea Moscovei o nouă mână de ajutor. Trimișii lui Donald Trump au propus Europei să cumpere mai mult gaz rusesc

DESCHIDE.MD
SUA vor să dea Moscovei o nouă mână de ajutor. Trimișii lui Donald Trump au propus Europei să cumpere mai mult gaz rusesc

Un element-cheie al planului general al administrației Trump pentru asigurarea păcii în Ucraina este o propunere care ar răsturna complet politica energetică americană din ultimii ani. Conform argumentelor prezentate de SUA, Europa ar trebui să reia achiziționarea de gaze rusești în cantități mai mari — o măsură care ar reprezenta un avantaj economic pentru Moscova și i-ar conferi o influență reînnoită în regiune, notează The New York Times.

Trimișii de pace ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au adus în discuție această idee în cadrul unor întâlniri cu oficiali ucraineni și europeni, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev luna trecută, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile. Pentru a convinge Rusia să pună capăt războiului din Ucraina, au susținut americanii, Ucraina ar trebui să ia în considerare repunerea în funcțiune a conductelor care transportau anterior gaze naturale rusești către Europa. 

Oficialii europeni implicați în negocieri s-au arătat reticenți față de această idee, care ar anula eforturile depuse de ani de zile de Uniunea Europeană, cu sprijinul Washingtonului, pentru a renunța la gazul rusesc. Însă reprezentanții administrației Trump consideră exporturile de gaz rusesc ca o posibilă componentă a unui acord de pace, având în vedere veniturile care ar reveni Ucrainei și ceea ce ei percep ca fiind dorința inevitabilă a alegătorilor europeni de a beneficia de energie mai ieftină, au afirmat sursele, care au discutat despre aspecte diplomatice sensibile sub condiția anonimatului.

Această discrepanță subliniază natura neobișnuită — și, potrivit criticilor, grav defectuoasă — a efortului diplomatic reînnoit al lui Trump de a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina. În loc să exercite presiuni asupra președintelui Vladimir V. Putin sau să încerce să consolideze efortul de război al Ucrainei, administrația a dedicat mult timp explorării unor stimulente economice pentru Rusia și discutării acestora în cadrul negocierilor cu Europa și Ucraina.

Oficialii americani și ruși poartă discuții despre posibile acorduri comerciale încă de anul trecut, dar perspectiva acestora nu pare să fi avut niciun efect în a-l determina pe Putin să renunțe la cerințele sale esențiale. Și având în vedere cât de mult se opun liderii europeni și ucraineni revenirii la dependența de gazul rusesc, propunerea ar putea ajunge să complice și mai mult eforturile administrației Trump de a pune capăt războiului.

Într-o declarație, Casa Albă a afirmat că războiul „determină creșterea prețurilor la energie în întreaga Europă și provoacă dificultăți economice semnificative atât în Rusia, cât și în Ucraina”, notează DIGI24.ro.

„Statele Unite colaborează strâns cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni la elaborarea unei propuneri de pace cuprinzătoare, care include stimulente economice atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, ca parte a unei soluționări definitive”, se arată în declarație. „Obiectivul nostru nu este doar să punem capăt luptelor, ci să creăm condițiile necesare pentru o pace durabilă, redresarea economică și o mai mare stabilitate în întreaga regiune”.

Vineri, Trump a scutit Rusia de noile sancțiuni adoptate de Congres, la o săptămână după ce a ridicat sancțiunile asupra motorinei rusești, acestea fiind cele mai importante măsuri luate până acum de el pentru a reduce presiunea economică asupra Rusiei. Trimisul economic al lui Putin, Kirill Dmitriev, a descris acordul privind motorina drept doar începutul a ceea ce ar putea rezulta din discuțiile sale cu Kushner și Witkoff.

„Cred că vom anunța câteva inițiative importante în viitorul apropiat”, a declarat Dmitriev vineri, în cadrul unei conferințe pe tema energiei, desfășurată la Moscova. „Până la urmă, gheața s-a spart”.

Dmitriev a declarat că Rusia și Statele Unite poartă discuții cu privire la o gamă largă de proiecte, printre care se numără centrele de date alimentate cu energie nucleară rusă. Vânzarea activelor internaționale ale gigantului energetic rus Lukoil către un grup de investitori din care face parte și guvernul SUA face, de asemenea, parte din aceste discuții, a relatat The New York Times în această lună.

O „opțiune ușor de realizat”

Însă propunerea de a relua exporturile de gaze rusești către Europa, pe care Kushner și Witkoff o consideră o posibilă componentă a unui pachet final de pace, ar putea fi partea cea mai îndrăzneață și controversată a planului. Pentru companiile americane, aceasta ar putea reduce cererea de gaze naturale lichefiate din SUA pe piața europeană. Pentru guvernele europene, ar putea da un impuls politicienilor populiști care solicită deja încetarea ajutorului acordat Ucrainei și reluarea relațiilor cu Rusia.

„Vrem ca gazul natural și țițeiul din Rusia să vină în ajutorul consumatorilor și întreprinderilor germane”, a declarat Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, în Parlamentul de la Berlin, săptămâna aceasta. În timp ce Washingtonul și Moscova negociau acorduri „în avantajul reciproc”, a spus ea, sancțiunile împotriva Rusiei „ne distrug propria economie”.

Zelenski, care l-a criticat pe Trump în ultimele zile pentru că a retras sprijinul acordat Ucrainei și a încheiat înțelegeri cu Putin, a făcut aluzie la aceste negocieri într-un interviu acordat Financial Times.

„Întrebarea este: când va avea loc următoarea tranzacție?”, a spus liderul de la Kiev. „Poate va fi vorba de gaze. Cu siguranță va fi vorba de gaze”.

Ucraina a încetat transportul gazelor rusești în ianuarie 2025, pierzând aproximativ 1 miliard de dolari din taxele anuale de tranzit. Uniunea Europeană s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de gaze rusești până anul viitor. Anul trecut, 13% din importurile de gaze ale UE proveneau din Rusia, comparativ cu 45% în 2021.

Însă, pe măsură ce Casa Albă caută noi idei pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pe măsură ce Trump își face griji cu privire la prețurile ridicate la energie în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, administrația ia din ce în ce mai mult în considerare acorduri care ar facilita capacitatea Rusiei de a-și exporta combustibilii fosili.

Potrivit persoanelor implicate, posibilitatea ca Rusia să reia exporturile de gaze către Europa reprezintă un plan pe termen lung care este în prezent discutat de Kushner și Witkoff. Trimișii consideră că aceste exporturi fac parte din stimulentele economice ale unei soluții mai ample, care ar implica negocieri privind viitoarele relații dintre Rusia și NATO, garanții de securitate pentru Ucraina și un acord privind controlul teritorial.

Unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca Statele Unite să încerce să obțină o participație la exporturile de gaze rusești, oferind companiilor americane sau guvernului o parte din profituri, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile.

Un investitor american, Stephen P. Lynch, a încercat să achiziționeze o conductă submarină rusă de gaze către Germania, Nord Stream 2, care a fost sabotată, încă de la începutul mandatului administrației Biden. El a susținut că preluarea controlului asupra conductei de către SUA ar servi intereselor americane și securității europene atunci când, mai devreme sau mai târziu, fluxurile de gaze rusești prin aceasta vor fi restabilite.

Lynch a declarat că, în prezent, nu participă la nicio negociere privind proiectul Nord Stream și că nu deține o autorizație din partea Departamentului Trezoreriei care să-i permită implicarea în acest proiect. Cu toate acestea, proiectul Nord Stream a fost adus în discuție și în cadrul dialogurilor dintre Statele Unite și Rusia, au afirmat surse familiarizate cu negocierile. Agenția Reuters a relatat luna aceasta că oficiali americani și ruși au discutat despre posibilitatea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream.

Casa Albă a precizat, în declarația sa, că proiectul Nord Stream nu a fost „obiectul unor discuții recente”. De asemenea, a adăugat că „orice acord care îl vizează ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii noștri europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător”.

Una dintre persoanele familiarizate cu negocierile a declarat că administrația Trump consideră reluarea proiectului conductei submarine drept o „opțiune ușor de realizat” în cazul unui acord de pace. Deși oficialii europeni au renunțat public la gazul rusesc, a spus acea persoană, alegătorii europeni, la fel ca și cei americani, vor dori în cele din urmă energie mai ieftină.

Este o repetare a poziției Kremlinului. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri S. Peskov, a declarat într-un mesaj vocal, ca răspuns la întrebările despre negocierile privind gazul: „Reluarea cooperării energetice, indiferent de forma pe care o va lua, este în interesul nostru, dar, în acest moment, ar putea fi chiar mai mult în interesul europenilor înșiși”.

Guvernul german s-a aflat în prima linie a opoziției față de repunerea în funcțiune a conductelor de gaz rusești, chiar dacă Germania fusese cel mai mare cumpărător de gaz rusesc înainte de invazia lui Putin din 2022. Când ideea a fost readusă în discuție în cadrul negocierilor privind Ucraina, găzduite de Witkoff și Kushner în Florida săptămâna trecută, Gunter Sautter, principalul consilier pe probleme de securitate al cancelarului german Friedrich Merz, și-a exprimat opoziția în mod deosebit de ferm, potrivit a două persoane care au cunoștință despre întâlnire.

Un oficial european familiarizat cu poziția germanilor a declarat săptămâna aceasta că guvernul german consideră că gazul rusesc vândut prin intermediari nu se deosebește de cel provenit direct din Rusia — și, prin urmare, nu poate face obiectul negocierilor de pace.

„Europa nu ar trebui să mai depindă niciodată de gazul rusesc”

Costurile energetice ale Germaniei au crescut vertiginos începând cu 2022, iar actualii și foștii oficiali germani recunosc că reluarea achizițiilor de gaze rusești ar duce la scăderea acestor prețuri. Totuși, aceștia susțin că o astfel de măsură ar avea un preț foarte mare pentru Germania și Europa din punct de vedere al securității, inclusiv prin faptul că le-ar face vulnerabile la o eventuală întrerupere a aprovizionării cu gaze din partea Moscovei.

„Europa, și în special Germania, nu ar trebui să mai depindă niciodată de gazul rusesc”, a declarat într-un interviu Robert Habeck, care era ministru al economiei în Germania la începutul războiului și a coordonat tranziția către renunțarea la gazul rusesc. „Pentru că am văzut cât de nesigură a fost Rusia”.

Însă liderii germani se confruntă cu presiuni pe plan intern în legătură cu războiul — și, în special, cu importurile de gaze naturale. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care conduce în sondajele naționale cu un sprijin de aproape 30%, a propus reluarea importurilor de gaze naturale din Rusia ca mijloc de combatere a inflației și de stimulare a economiei germane.

În landul Saxonia-Anhalt, unde AfD a ales luna aceasta primul președinte de extremă dreapta al unui parlament regional german din 1945 încoace, deputații au adoptat săptămâna aceasta o măsură cu caracter în mare parte simbolic, prin care se solicită guvernului federal să pună capăt sancțiunilor împotriva Rusiei și să înceteze ajutorul militar acordat Ucrainei. Reprezentanții AfD au votat în favoarea proiectului de lege, alături de deputații unui partid favorabil Rusiei, fondat de o fostă reprezentantă a stângii, Alianța Sahra Wagenknecht.

Liderii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de mesajele similare transmise de partidele populiste din țările lor, de Trump și de Kremlin. Merz și alți lideri europeni au criticat public decizia lui Trump de a ridica sancțiunile asupra motorinei rusești, afirmând că această măsură a subminat campania de presiune economică a Occidentului împotriva Moscovei.

Habeck, fostul ministru al economiei, a afirmat că este posibil ca Germania să se poată adapta la reluarea importurilor de gaze naturale din Rusia, chiar dacă volumul acestora ar fi relativ redus. Totuși, el a subliniat că este esențial ca Europa să dețină și să gestioneze propria infrastructură energetică în anii următori și că, din punct de vedere al securității, nu ar conta dacă un intermediar american ar transporta gazul rusesc.

„Pe vremuri, m-aș fi bucurat dacă o companie americană ar fi făcut parte din structura acționariatului”, a spus Habeck. „Acum îmi este teamă, pentru că vedem că Trump pare să aibă mai multă simpatie pentru Vladimir Putin decât pentru ucraineni”.

Distribuie articolul:FacebookTelegram
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României

Abonează-te la Deschide.md