Adevăratul summit a început în noaptea de joi, înainte ca liderii europeni să se reunească oficial în clădirea Europa pentru ultima întâlnire din acest an. Ca de multe ori la Bruxelles, agenda a fost mai degrabă orientativă, în timp ce negocierile reale s-au desfășurat în spatele ușilor închise, notează Digi24.ro.
Pe masa discuțiilor s-a aflat inițial un plan considerat inovator: acordarea unui împrumut pentru Ucraina bazat pe activele rusești înghețate, aflate în principal în Belgia. Aceasta era opțiunea susținută de cancelarul german Friedrich Merz, premierul danez Mette Frederiksen și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Principalul obstacol a fost opoziția premierului belgian Bart de Wever, dar nu a fost singura problemă. În cele din urmă, UE a renunțat la această variantă și a optat pentru o soluție complet diferită.
Discuții paralele și primele fisuri
Miercuri seara, liderii UE și cei ai statelor candidate s-au întâlnit la o cină de lucru dedicată oficial extinderii. În realitate, preocuparea majoră era viitorul Ucrainei și modul în care aceasta poate fi menținută pe linia de plutire financiară, în contextul prelungirii negocierilor de pace și al retragerii sprijinului american.
În aceeași seară, von der Leyen, Merz și de Wever au părăsit cina UE–Balcanii de Vest pentru o întâlnire separată, dedicată împrumutului pentru reparații. Premierul belgian a subliniat că Ucraina trebuie sprijinită financiar, dar nu exclusiv pe seama Belgiei și fără a pune în pericol sectorul financiar național sau zona euro.
Între timp, poziția Belgiei a început să fie susținută și de alte state. Italia a cerut explorarea unor opțiuni alternative, iar îngrijorările au fost amplificate de un raport al agenției de rating Fitch, care a plasat Euroclear – depozitarul ce deține activele rusești înghețate – sub supraveghere negativă, invocând riscuri juridice și de lichiditate.
„Odată declanșate, forțele pieței capătă o viață proprie și nu mai pot fi controlate”, a explicat un diplomat pentru Euronews. Deși susținătorii planului insistau că nu ar exista confiscări ale activelor rusești, riscurile pentru stabilitatea financiară nu puteau fi ignorate. „Ideea de risc sistemic nu este o glumă”, a subliniat un alt oficial.
Confuzie, presiune și Planul B
Premierul ungar Viktor Orban a adăugat tensiune discuțiilor, afirmând că împrumutul pentru reparații fusese scos de pe agenda summitului. Deși oficialii au negat inițial acest lucru, declarația s-a dovedit a fi corectă.
Summitul a debutat cu un mesaj dur al Ursulei von der Leyen: liderii UE nu vor părăsi clădirea până când nu va fi găsită o soluție pentru finanțarea Ucrainei. În spatele ușilor închise, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut celor 27 de lideri să oblige Rusia, ca agresor, să plătească pentru distrugerile provocate și a descris împrumutul pentru reparații drept o soluție „inteligentă și echitabilă”.
La masa discuțiilor, însă, opoziția a crescut. Giorgia Meloni a pus sub semnul întrebării planul, Orban s-a declarat ferm împotrivă, iar solicitarea Belgiei de garanții nelimitate a stârnit surprindere. În acest context, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a realizat că planul inițial era blocat și a propus activarea unui „Plan B”.
Alternativa Comisiei presupunea acoperirea necesarului de 90 de miliarde de euro pentru 2026–2027 prin împrumuturi comune garantate de bugetul UE. Această variantă necesita unanimitate, iar Costa a sugerat că ar putea fi pusă în aplicare dacă Ungaria nu ar exercita dreptul de veto. „Acest lucru a schimbat cursul serii”, a declarat un diplomat.
Acordul final
Cu Planul B pe masă, Orban s-a întâlnit cu premierii Cehiei și Slovaciei, Andrej Babiš și Robert Fico. Potrivit surselor Euronews, cei trei au discutat posibilitatea ca UE să emită datorii comune printr-o „cooperare consolidată”, permițând statelor dispuse să contribuie să o facă, în timp ce altele ar beneficia de derogări.
Ideea a fost confirmată ulterior în concluziile summitului. Odată stabilit cadrul legal, negocierile s-au încheiat rapid, iar acordul a fost adoptat. Diplomații au precizat că nu s-a promis nimic explicit în schimbul ridicării veto-ului de către Orban, însă premierul ungar a lăsat să se înțeleagă că nici el nu își dorește prăbușirea Ucrainei.
Reacții și consecințe
Premierul belgian Bart de Wever a salutat acordul, afirmând că „finanțarea Ucrainei nu este caritate, ci cea mai importantă investiție în propria noastră securitate”. Antonio Costa a subliniat că UE și-a respectat promisiunea de a sprijini Kievul.
Pentru Ursula von der Leyen și Friedrich Merz, însă, rezultatul a fost mai dificil de acceptat. Ambii susținuseră ferm împrumutul pentru reparații, iar soluția finală a însemnat mai multe împrumuturi comune ale UE – exact varianta pe care Berlinul o criticase anterior.
Concluziile summitului lasă deschisă posibilitatea utilizării viitoare a activelor rusești înghețate, fără a preciza însă mecanismul. Rămâne, de asemenea, o întrebare majoră: cum va reuși Ucraina să ramburseze cele 90 de miliarde de euro, în absența unor despăgubiri din partea Moscovei.
