Potrivit unei investigații jurnalistice realizate de publicația britanică, pentru a induce în eroare departamentele de conformitate ale băncilor străine, A7 ar fi falsificat facturi cu ștampile ale unor companii reale, prin care erau mascate bunuri sensibile, de uz militar sau echipamente necesare unor fabrici sancționate. Produsele indicate aveau denumiri neutre, precum convertoare electrice, iar pentru a nu stârni suspiciuni, documentele erau redactate fără caractere chirilice.
Plățile au fost derulate inițial mai ales prin bănci de stat din Kârgâzstan. Ulterior, când au fost depistate o serie de tranzacții suspecte, decontările au fost efectuate prin Emiratele Arabe Unite. Ulterior și băncile de acolo au adoptat regimul de sancțiuni occidentale și au închis toate conturile legate de A7.
The Financial Times precizează că a verificat doar o parte din tranzacții și că suma reală tranzacționată ar putea fi mai mare. Documentele analizate coprind bilete la ordin emise de A7 în valoare de peste 20 de miliarde de dolari, precum și tranzacții de miliarde de dolari cu cripromonede, ambele în interesul unor cumpărători ruși.
Anterior, compania A7, alături de firmele conexe A71 și A7-AGENT au fost sancționate de SUA, Regatul Unit și de Uniunea Europeană. IPN a relatat anterior despre cum aceste entități ajută Federația Rusă să ocolească sancțiunile impuse de Occident prin camuflarea fluxurilor reale de bani.
PUBLICITATE
