Chiar dacă discuțiile par că au ajuns pe ultima sută de metri, istoria recentă arată că ultimatumurile nu mai sunt atât de categorice. Digi24.ro a adunat principalele poziții ale părților implicate pentru a contura o imagine de ansamblu a momentului în care ne aflăm.
Ucraina
De departe, cei care își doresc cel mai mult ca războiul să se încheie sunt ucrainenii. Totuși, oficialii de la Kiev nu lasă impresia că vor permite ca pacea să fie semnată sub forma unei capitulări sau a acceptării unui dictat.
După publicarea planului inițial prezentat de președintele american, Volodimir Zelenski a rostit un discurs istoric în care le-a spus ucrainenilor că trebuie să decidă dacă „pierdem un aliat major sau pierdem demnitatea”. După șocul provocat de detaliile unui plan ce părea o capitulare necondiționată, presiunile liderilor europeni au determinat părțile implicate să arate deschidere și să revină la masa negocierilor. Astfel, nouă dintre cele 28 de puncte au dispărut din foaia de parcurs.
Deși presa internațională nu a intrat în posesia formei finale, oficialii ucraineni afirmă că cele mai „dureroase” prevederi au fost eliminate din planul prezentat de Donald Trump și care părea scris în avantajul Rusiei. „În etapele pe care le-am coordonat cu partea americană, am reușit să includem puncte extrem de sensibile”, anunța Zelenski după negocierile de la Geneva. „Sunt etape importante, dar pentru a ajunge la o pace reală trebuie mult mai mult”, a adăugat el.
Singura voce care a vorbit mai detaliat despre progresul negocierilor este cea a fostului ministru al Apărării, Rustem Umerov, în prezent secretar al Consiliului de Apărare și Securitate Națională. Acesta a declarat că delegația ucraineană „a ajuns la o înțelegere comună asupra principalilor termeni ai acordului discutat la Geneva”. Umerov a mai spus că „angajează sprijinul partenerilor europeni în pașii următori”, după ce contrapropunerea UE la planul american a fost respinsă de Rusia.
„Așteptăm o vizită a președintelui Ucrainei în SUA cât mai curând în noiembrie pentru pașii finali și încheierea unui acord cu președintele Trump”, a afirmat Umerov. Din declarațiile Kievului reiese că semnarea unui document oficial este încă departe.
Rusia
Conducerea de la Kremlin și-a menținut, pe tot parcursul războiului și al negocierilor, poziția imperialistă. Rușii au dat de înțeles că planul lui Trump reprezintă, de fapt, propunerea pusă de Putin pe masa liderului american în timpul întâlnirii din Alaska. Dictatorul rus a afirmat public că „propunerile SUA, în varianta cunoscută de Moscova, sunt în concordanță cu negocierile purtate cu Donald Trump în Alaska”.
Potrivit Moscovei, planul american ar putea constitui baza unui acord de pace definitiv. Acesta prevedea, în varianta inițială, cedarea completă a Donbasului către Rusia, recunoașterea Crimeei drept teritoriu rus și înghețarea liniilor actuale ale frontului în Herson și Zaporojie. În schimb, Rusia ar fi urmat să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov.
Modificările aduse planului de către europeni și ucraineni au provocat nemulțumiri la Kremlin. Consilierul Iuri Ușakov a declarat că multe dintre dispozițiile inițiale erau „acceptabile”, dar a catalogat drept „total neconstructiv” planul revizuit. La rândul său, ministrul de externe Serghei Lavrov a acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că subminează eforturile diplomatice ale președintelui Trump prin presiuni pentru schimbarea radicală a planului.
În prezent, discuțiile dintre americani și ruși continuă la Abu Dhabi, conform presei americane. Totuși, Moscova rămâne fermă: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat că „singurul document substanțial este planul lui Trump”, considerat de Kremlin o bază „foarte bună” pentru negocieri.
Donald Trump și acuzațiile Moscovei
Serviciul de informații externe al Rusiei a acuzat marți Marea Britanie că pregătește documente menite să compromită negocierile, reactivând presupuse dosare privind legăturile lui Trump cu serviciile secrete sovietice și ruse. Moscova susține că Londra ar dori să blocheze orice acord care nu îi servește interesele.
Statele Unite
Războiul din Ucraina a fost tema centrală a campaniei lui Trump, care a promis în repetate rânduri că va rezolva conflictul în „24 de ore”. Realitatea s-a dovedit însă mult mai complicată.
Liderul american a făcut presiuni constante asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace, ajungând chiar să suspende ajutorul militar – ulterior reluat datorită finanțării europene. În paralel, într-un rar gest de sancționare a Moscovei, Trump a impus restricții dure împotriva giganților petrolieri Lukoil și Rosneft, măsuri care au readus Rusia la masa discuțiilor.
Comportamentul SUA a oscilat între presiune, amenințări și tentative de negociere. Într-un interviu pentru Fox News, Karoline Leavitt, una dintre vocile apropiate lui Trump, a declarat că președintele „merită recunoștință” pentru eforturile depuse. Ea a admis însă că SUA continuă să trimită sau să vândă armament Ucrainei prin mecanisme NATO.
Negocierile de la Geneva au generat un „cadru de pace rafinat”, potrivit Washingtonului și Kievului, dar nu au produs un acord concret.
Uniunea Europeană
UE a suportat cea mai mare parte a consecințelor războiului și nu a cedat în privința sprijinului pentru Ucraina. Liderii europeni au fost nevoiți să se deplaseze în număr mare la Casa Albă pentru a-l convinge pe Trump să relaxeze condițiile impuse Kievului. Demersurile au avut efect, iar Washingtonul a făcut anumite concesii.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a arătat totuși sceptic cu privire la progrese semnificative în această săptămână. Președintele francez Emmanuel Macron a criticat dur planul american și a subliniat că Europa trebuie să decidă independent modul de folosire a activelor rusești înghețate.
Concluzie
Deși negocierile reprezintă un pas important spre pace, realitatea de pe teren rămâne dramatică: civilii ucraineni continuă să fie uciși de rachetele rusești, în timp ce Trump își fixează propriile termene-limită politice. Rămâne de văzut dacă Ziua Recunoștinței – data la care Trump dorește semnarea acordului – va aduce într-adevăr pacea mult așteptată în Ucraina.
