Decizia ambasadorilor europeni are darul de a mulțumi pe toată lumea. Într-adevăr, dacă activele rusești sunt deblocate în 18 decembrie, așa cum se dorește, Ucraina profită imediat de cele 90 de miliarde de euro pe care le-ar primi la începutul anului viitor pentru a-și menține economia și a se înarma, potrivit RFI.
Rusia se bucură și ea întrucât Moscova așteaptă ca UE să intre în culpă gravă pentru a o putea da în judecată, fie și în fața unor Tribunale arbitrale.
Apoi, UE se bucură fiindcă scapă de momentul stânjenitor în care se află întrucât a promis să susțină Ucraina cu fondurile pe care pe fapt, din diverse motive, nu le are acum.
În fine, Belgia se liniștește întrucât scapă astfel de presiunea colegilor europeni care de luni se zile îi cer să renunțe la veto.
Premierul Bart de Wever, prin multiplicarea declarațiilor sale împotriva deblocării fondurilor pe motivul că vrea să ferească Belgia de faliment, a câștigat susținerea întregii clase politice și a electoratului – un fapt rarisim în această țară.
El a declarat nu doar că va da în judecată UE dacă banii sunt totuși luați, dar și că Belgia nu se află în război cu Rusia, contrar statelor UE vecine cu aceasta.
„Unii au rămas în capul lor în război cu Rusia, dar noi nu suntem în război cu Rusia în capul nostru și nici nu vrem să fim”, a declarat el de curând presei flamande.
Declarația lui se referă la Polonia, la statele baltice, la Suedia, Finlanda și la Irlanda care au semnat o scrisoare prin care cer Comisiei Europene confiscarea activelor rusești.
Capitalul de încredere câștigat de acest politician naționalist flamand este neașteptat pentru micul regat al Belgiei care nu a cunoscut decât diviziunea politică de la crearea sa în 1831. A ceda acum presiunilor Europei, pentru de Wever, ar însemna o sinucidere politică.
De aceea, decizia care-l ocolește, prin Articolul 122 al Tratatului UE și care permite mai întâi imobilizarea pentru o perioadă nedeterminată a acestor active rusești este, pentru de Wever, cea mai bună soluție. In fața Moscovei, el se poate astfel apăra în mod credibil.
Cele 210 miliarde de euro, din care 165 ar reveni Ucrainei în două etape – conform unei propuneri recente a Comisiei Europene – au fost blocate la Euroclear la Bruxelles la începutul războiului din Ucraina.
Euroclear, acest clearing house – un gigant al lumii financiare mondiale – a amenințat de asemenea că va da UE în judecată dacă banii sunt în cele din urmă confiscați.
Singura bază juridică de care dispune UE , referitoare la aplicarea sancțiunilor, este cea care prevede înghețarea activelor unui stat agresor, dar nu și confiscarea lor. In mod normal, activele rusești trebuie restituite Băncii Centrale a Rusiei odată ce pacea revine în Ucraina.
Bruxelles a prevăzut astfel ca banii să fie atunci plătiți din contribuțiile comune ale statelor membre UE, care vor avea de plătit între 5% , 10% sau 25% din PIB-ul lor pentru a-i restitui Rusiei ceea ce i s-ar confisca.
