NATO şi UE şi-au exprimat marţi solidaritatea cu Germania, după ce Berlinul a acuzat Moscova că se află în spatele atacului efectuat cu o dronă încărcată cu explozibili având drept ţintă aeroportul. Miercuri, șefa Comisiei Europene a transmis că NATO și UE vor continua presiunea asupra Rusiei și chiar o vor intensifica, până când aceasta va înceta războiul din Ucraina, informează Digi24.ro.
Incidentul a avut loc la începutul lunii august, când o dronă echipată cu explozibili a fost descoperită în zona aeroportului, în apropierea unor aeronave cargo ucrainene. Ancheta germană a concluzionat că Rusia este responsabilă, Berlinul afirmând că investigațiile poliției, informațiile serviciilor și modul de operare indică implicarea unor agenți ruși. Moscova a respins acuzațiile și le-a calificat drept nefondate.
Înaintea întâlnirii, atât UE, cât și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Germania. Mark Rutte a declarat că dovezile prezentate de Berlin sunt clare și a susținut măsurile anunțate de autoritățile germane, în timp ce von der Leyen a promis un răspuns european la ceea ce a descris drept intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei.
„Europa şi NATO nu doar că vor menţine presiunea asupra Rusiei, dar o vor creşte. Şi nu ne vom opri până când Rusia nu va înceta să bombardeze şi să omoare copii, bărbaţi şi femei nevinovaţi în Ucraina”, a spus von der Leyen după o întâlnire cu Rutte la sediul Executivului european din Bruxelles.
Potrivit Ursulei von der Leyen, ceea ce s-a întâmplat la Leipzig „marchează o nouă escaladare pe teritoriul Uniunii Europene ce poate fi atribuită în mod direct Rusiei” şi presupune o „nouă normalitate” care cere europenilor „să facă un pas înainte”.
„Dacă acest atac ar fi reușit, ar fi provocat pagube enorme și, posibil, chiar pierderi de vieți omenești. Așadar, vreau să fiu foarte clar cu privire la natura acestui incident. A fost un atac în care s-au folosit materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul UE. Și nu vom tolera acest lucru. Suntem pe deplin solidari cu Germania. Și dacă intenția a fost aceea de a ne face să ne gândim de două ori înainte de a sprijini Ucraina, vă pot spune că acest lucru nu a făcut decât să-mi întărească hotărârea. Intimidarea nu va da roade. Și de aceea mă întâlnesc astăzi cu secretarul general al NATO. Suntem uniți. Europa și NATO nu se vor limita doar la menținerea presiunii asupra Rusiei. O vom intensifica. Și nu ne vom opri. Nu până când Rusia nu va înceta să bombardeze și să ucidă copii, bărbați și femei nevinovați în Ucraina”, a transmis șefa Comisiei Europene.
Leipzig marchează o nouă escaladare pe teritoriul european, atribuită direct Rusiei.
„Un tipar mai larg de incidente din ce în ce mai periculoase”
În opinia Ursulei von der Leyen, „aceasta face parte dintr-un tipar mai larg de incidente din ce în ce mai periculoase. Incursiuni repetate în spațiul nostru aerian. Dronele care paralizează aeroporturile noastre. Interferențe cu infrastructura noastră critică. Europenii se confruntă cu un adevăr dur: aceasta este noua normalitate. Trebuie să ne intensificăm eforturile. Iar asta înseamnă să fim pregătiți să răspundem mai rapid și mai eficient la imprudența Rusiei. Trebuie să tratăm infrastructura noastră de zi cu zi ca pe niște ținte de primă linie și să o protejăm în consecință”.
Von der Leyen a promis că UE va sprijini orice stat membru pe care Rusia îl vizează. „Europa dispune deja de echipe de reacție rapidă care pot răspunde la acest tip de atacuri, indiferent dacă acestea au loc în interiorul sau în afara Uniunii noastre. Puterea noastră, pregătirea noastră, hotărârea noastră constituie forța noastră de descurajare.
Facem acest lucru și prin utilizarea puterii pieței noastre unice. Sancțiunile noastre au slăbit economia Rusiei. Putem recurge la mai multe sancțiuni și să le avem pregătite pentru a le impune, de îndată ce sunt atribuite astfel de acte periculoase, care pun viața în pericol. Fiecare lacună pe care Rusia o exploatează este una pe care trebuie să o eliminăm. Astăzi, în Irlanda, miniștrii europeni ai Afacerilor Externe discută noi includeri pe liste. La Comisie, căutăm modalități de a reduce și mai mult fondurile de război ale Rusiei”, a spus Von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene a dat asigurări că sprijinul pentru Ucraina continuă
„Astăzi pot confirma că am primit o nouă cerere de plată. Aceasta se ridică la câteva miliarde de euro și ar acoperi sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, inclusiv sistemele extrem de avansate de apărare aeriană PAC-3 Patriot. Statele membre analizează în prezent cererea Ucrainei, dar pot afirma că lucrurile evoluează în direcția corectă. În același timp, noi, în Europa, colaborăm cu Ucraina la proiectul FREYA. Acesta este un proiect european menit să ne construiască propriile sisteme de apărare antirachetă balistice. Toate acestea se adaugă la „împrumutul de sprijin de 90 de miliarde de euro” pentru Ucraina, care este deja în derulare. Din iunie, am alocat 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete destinate Ucrainei. Iar acești bani vor fi folosiți și pentru achiziționarea de avioane de vânătoare de la industria europeană”, a spus Ursula von der Leyen.
Ea a dat asigurări că toate acestea se fac „împreună cu NATO”.
„Mark și cu mine am fost în repetate rânduri alături unul de celălalt pentru a exprima această solidaritate, și facem acest lucru și astăzi pentru a arăta că Europa este unită. Iar Europa trebuie să-și intensifice eforturile de apărare chiar mai repede. Apărarea aeriană este esențială. Avem nevoie de un sistem de alertă mai rapid și mai integrat la nivel european. Și apoi trebuie să interceptăm amenințările mai repede. De aceea am prezentat un plan de investiții în apărare în valoare de 800 de miliarde de euro. Inclusiv 150 de miliarde de euro prin intermediul SAFE, astfel încât să putem investi mai mult, dar împreună și, prin urmare, mai inteligent.
Mark, ultima dată când ne-am întâlnit a fost la summitul NATO din Turcia, unde am discutat aceste subiecte. Așa cum ai spus, UE și NATO se întăresc reciproc. Iar astăzi mesajul nostru este foarte clar. Ne aflăm într-o nouă eră a securității europene. Iar investițiile europene în apărare consolidează NATO și redinamizează baza noastră industrială. Vom continua; vom învinge; și vom descuraja pe oricine ne atacă libertatea și securitatea”, a spus Ursula von der Leyen.
Rutte susține afirmațiile lui von der Leyen
De altfel, în declarațiile sale pentru presă, secretarul general NATO, Mark Rutte, a ținut să sublinieze unitatea în rândul Alianței și a insistat asupra necesității unei cooperări mai strânse între UE și NATO și asupra accelerării investițiilor europene în domeniul apărării.
Rutte a susținut afirmațiile lui von der Leyen, spunând că Rusia a devenit „din ce în ce mai nesăbuită” pe măsură ce își continuă invazia pe scară largă a Ucrainei, amenințarea extinzându-se acum și asupra teritoriului european și al NATO.
„Pericolul pe care îl reprezintă Rusia este evident”, a afirmat el, subliniind creșterea numărului de drone și rachete care traversează spațiul aerian al aliaților, precum și intensificarea activităților ostile îndreptate împotriva teritoriului NATO.
El a adăugat că, dacă Rusia crede că Europa și NATO ar fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în contextul acestei amenințări recente, se înșală. „Unitatea noastră este de neclintit”, a spus el.
Rutte a afirmat că NATO și UE lucrează „non-stop” pentru a-și proteja populațiile împotriva amenințărilor tot mai mari. El a menționat, de asemenea, ceea ce a descris drept activități ostile care vizează direct teritoriul NATO, inclusiv incendii care ar fi fost provocate la fabrici care produc echipamente de apărare pentru Ucraina și un „atac hibrid” rus la Leipzig, în Germania.
„Pericolele pe care le reprezintă Rusia sunt clare”, a spus Rutte, respingând sugestiile potrivit cărora acțiunile Moscovei ar putea diviza aliații NATO sau ar putea slăbi sprijinul acestora pentru Ucraina.
Suspecții în cazul Leipzig, identificați
Conform informațiilor de la NDR , WDR și Süddeutsche Zeitung (SZ), anchetatorii din cadrul Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) au reușit acum să identifice suspecții în cazul Leipzig. Die Zeit a relatat că sunt în curs de desfășurare anchete împotriva a două persoane, scrie Tagesschau.
Conform informațiilor obținute de NDR , WDR și SZ, un suspect este un cetățean belarus al cărui ADN a fost descoperit. Bărbatul, care deține, se pare, și un pașaport rusesc, ar avea cazier judiciar în statele baltice. Anchetatorii germani au reușit să reconstituie intrarea și ieșirea sa din Germania.
Conform cercetărilor efectuate de NDR , WDR și SZ, acesta a intrat în spațiul Schengen cu o viză turistică italiană. Autoritățile au stabilit că documentul a fost eliberat la o ambasadă italiană din Minsk la sfârșitul lunii aprilie. Conform cercetărilor efectuate de NDR , WDR și SZ, se crede că un al doilea bărbat a acționat drept coordonator logistic și instructor pentru atac. Se pare că a intrat în Germania la sfârșitul lunii iulie prin aeroportul BER din Berlin și apoi a condus spre Saxonia cu o mașină închiriată. Cu două zile înainte de atacul eșuat cu drona de la Leipzig, se spune că ar fi părăsit din nou țara cu avionul. Se crede că suspectul deține atât pașapoarte letone, cât și rusești. Biroul ARD din Berlin a relatat că anchetatorii au identificat o persoană cu legături cu o agenție de informații rusă.
Anchetatorii sunt sceptici cu privire la posibilitatea de a-i prinde pe suspecții de sabotaj. În trecut, de exemplu, după atacul cibernetic din Bundestag din 2015, acest lucru s-a dovedit a fi un eșec, deoarece suspecții de sabotaj nu călătoriseră în Europa. Se crede că și coordonatorii din spatele atacurilor de sabotaj din ultimii ani, pe care agențiile de securitate occidentale le atribuie Kremlinului, se află în Rusia.
Urmele ADN dau rezultate în bazele de date europene
Mai multe urme de ADN descoperite la locul faptei și în zona din jurul aeroportului din Leipzig joacă un rol în ancheta de la Leipzig . Tehnicienii criminaliști le-au găsit pe o dronă, în interiorul unei cutii de conserve pline cu explozibili și pe o antenă atașată la un copac din apropierea aeroportului. Aceste urme au condus la potriviri în bazele de date europene, inclusiv cele din Lituania și Finlanda. Serviciile de informații au contribuit, de asemenea, la identificarea suspecților.
Anchetatorii cred acum că în atacul eșuat de acum aproximativ o lună s-ar fi putut folosi mai multe drone decât se știa anterior. Se spune că dovezile tehnice indică acest lucru. Până în prezent, trei drone au fost recuperate, fie întregi, fie parțial, scrie Tagesschau.
Rusia a negat orice responsabilitate pentru tentativa de atentat.
Într-un comunicat al Ambasadei Rusiei la Berlin se afirma că totul ar fi o „provocare pusă la cale în grabă”. S-a exprimat, totodată, „îngrijorarea față de un nou val de isterie antirusească în Germania”, amintește sursa citată.
Și în trecut, Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi în spatele unor infracțiuni. De exemplu, în cazul uciderii unui georgian în Kleiner Tiergarten din Berlin, în august 2019. La acea vreme, un asasin plătit rus a fost arestat și condamnat ulterior la închisoare pe viață.
Instanța a constatat că bărbatul acționase la comanda statului, din partea Kremlinului. În cadrul unui schimb de prizonieri, rusul a fost eliberat în cele din urmă în 2024 și a fost primit personal la Moscova de către președintele rus Vladimir Putin, amintește Tagesschau.
