„Avem deja de o arhitectură de securitate europeană”, a declarat la Varșovia șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, făcând referire la UE și NATO și „rolurile lor specifice”, relatează France Presse.
„Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”, a subliniat Kaja Kallas în faţa presei, alături de miniștrii de externe ai Poloniei, Radoslaw Sikorski, și Ucrainei, Andrii Sîbiha.
Şi orice s-ar întâmpla – cu doar câteva zile înainte de reluarea discuţiilor de pace dintre Moscova şi Kiev, la Abu Dhabi, sub medierea Washingtonului – Europa trebuie să fie implicată în orice acord privind soluționarea conflictului, a insistat reprezentanta UE.
„Orice acord, pentru a putea fi pus în aplicare, va necesita ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta”, a subliniat categoric Kallas.
De asemenea, înainte de încheierea oricărui acord de pace, mai e „multă muncă” de făcut, a dat asigurări una dintre purtătoarele sale de cuvânt, la Bruxelles.
Trump a anunțat „un acord mare și frumos” după ce s-a văzut cu omul lui Putin
Discuţiile dintre ruşi şi ucraineni sunt programate să aibă loc pe 10 şi 11 noiembrie la Abu Dhabi, sub mediere americană, în încercarea de a se găsi o soluţie la conflict, la aproape cinci ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
Cu această ocazie, preşedintele american Donald Trump a promis încheierea unui acord „foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, adăugând că acesta „ar putea cuprinde întreaga Europă”.
Trump a anunțat că s-a întâlnit joi, în cadrul unei discuții private, cu emisarul lui Vladimir Putin, după ce oficialul rus a participat alături de reprezentanți ai Ucrainei la un eveniment organizat la Casa Albă de prima doamnă Melania Trump.
El nu a dorit să dezvăluie detalii despre discuția pe care a avut-o cu Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin, dar a afirmat că în curând s-ar putea ajunge la un acord menit să pună capăt războiului rus din Ucraina: „Va fi un acord important, care va implica mai mult decât Ucraina… Aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. O să fie un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată”.
„Rusia nu e şi nu poate fi garantul securităţii Europei”
Înainte de orice, lucrurile trebuie făcute în ordinea corectă, a explicat vineri ministrul polonez Radoslaw Sikorski.
„Mai întâi o încetare a focului, apoi negocieri pentru o pace durabilă şi abia apoi eventuale discuţii despre cum să se restabilească funcţionarea arhitecturii de securitate europene”, a arătat şeful diplomaţiei poloneze.
„Rusia nu este şi nu poate fi garantul securităţii Europei”, a afirmat la rândul său ministrul ucrainean de externe. „Trebuie să vorbim despre cum să ne protejăm împotriva Rusiei, nu să discutăm cu rușii sfere de influență în Europa”, a subliniat Sîbiha vineri.
Kievul şi mai multe ţări europene se tem că Washingtonul ar putea încerca să exercite presiuni pentru obținerea unui acord care să favorizeze în mare măsură revendicările Rusiei.
„Pace durabilă”
Unul dintre negociatorii americani, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a încercat să clarifice remarcile preşedintelui SUA, precizând că obiectivul este realizarea „unei arhitecturi europene de securitate mai ample, capabile să contribuie la crearea condiţiilor pentru o pace durabilă”.
Însă expresia „arhitectură europeană de securitate” este unul din elementele cheie din discursul Kremlinului de ani de zile.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat acest lucru recent, pe 22 octombrie, în timpul unui interviu la televiziunea de stat. „Scopul acestor discuţii va fi abordarea problemei garanţiilor de securitate atât pentru Ucraina, cât şi pentru Rusia (…) în cadrul unui acord final” pentru securitatea europeană, a declarat el.
La rândul lor, țările europene se tem că această nouă „arhitectură europeană de securitate” va duce la o slăbire a NATO.
Cum e vizată direct România
De-a lungul timpului Rusia a declarat tranșant că vrea reconfigurarea securității europene prin revenirea la o sferă de influență extinsă și prin stoparea definitivă a extinderii NATO către est.
În ceea ce privește România, Kremlinul vizează în primul rând retragerea infrastructurii și a forțelor militare aliate de pe teritoriul național, readucând NATO la configurația sa din 1997.
De asemenea, Moscova dorește limitarea capacităților defensive defensive și de descurajare ale României, neutralizând rolul strategic pe care țara îl are în zona Mării Negre și în Flancul Estic.
Jared Kushner, care a participat joi, prin videoconferință, la o reuniune a aliaților Ucrainei, organizată la Bruxelles, a afirmat totuși că Alianța Nord-Atlantică va rămâne „în centrul apărării colective europene”.
„Obiectivul nostru este să punem în aplicare mecanisme concrete care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părţilor, să reducă riscul unor conflicte viitoare şi să creeze un mediu de securitate mai stabil şi mai previzibil”, a rezumat el.
Cu siguranţă, dar nu cu preţul unui acord „încheiat pe la spatele nostru”, ceea ce ar fi „nedrept” şi „imprudent”, a avertizat ministrul polonez de externe.
„Pentru a pune capăt războiului, presiunea trebuie exercitată asupra agresorului. În plus, pentru a garanta securitatea Europei, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea ataca”, a explicat la rândul său Kaja Kallas.
