Sub candelabrele și tablourile în ulei din Palatul Prezidențial, președintele Finlandei, Alexander Stubb, s-a așezat lângă vechiul său prieten Jonas Gahr Store, prim-ministrul Norvegiei, pentru a-l suna pe Vladimir Putin. Ei sperau că o astfel de intervenție dramatică și directă pe lângă liderul rus ar demonstra hotărârea Europei, relatează Politico, citat de Digi24.ro.
În schimb, conversația din acea dimineață de toamnă din Helsinki a declanșat cea mai mare ruptură dintre aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin și a scos la iveală diviziunile mai ample ale Europei cu privire la modul de abordare a Moscovei într-un moment crucial al eforturilor de pace.
În timp ce negociatorii ruși și ucraineni se pregătesc pentru discuțiile cu emisarii lui Donald Trump la Abu Dhabi în această săptămână, repercusiunile convorbirii telefonice continuă să se resimtă în întreaga Europă.
Guvernele se ceartă cu privire la cine ar trebui să reprezinte Europa în viitoarele negocieri și rămân divizate în privința unei chestiuni care se află în centrul dezbaterii: implicarea lui Putin contribuie la instaurarea păcii sau nu face decât să recompenseze agresiunea?
E America de încredere?
La baza îngrijorării europene se află o altă dilemă: se poate avea încredere în America că va negocia un acord echitabil pentru ei și, mai ales, pentru Ucraina? Liderii UE se vor confrunta cu aceste întrebări în cadrul unui summit informal care va avea loc la Dublin în această săptămână. Puțini dintre cei implicați se așteaptă ca aceștia să ajungă la un acord.
Într-un interviu acordat publicației Politico la Oslo, Store a explicat de ce el și Stubb au decis să-l contacteze pe un lider care duce un război hibrid împotriva Europei și ucide civili ucraineni prin atacuri zilnice cu drone și rachete.
„Colaborăm strâns cu partenerii noștri europeni pentru a sprijini Ucraina, dar singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington”, a spus Store. „Și, știți, avem relații bune și deschise cu negociatorii americani, cu administrația americană, dar acest război se desfășoară în Europa. Iar a trăi de la o lună la alta, crezând că acest război se va sfârși dacă Europa nu va discuta cu Moscova, cred că este o iluzie”, a subliniat el.
Alte țări care împărtășesc o graniță - și o istorie - cu Rusia lui Putin nu sunt deloc de acord cu această opinie. „Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator”, a declarat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, pentru Politico într-un alt interviu. „Nu ar trebui să-ți asumi rolul de a încerca să-i faci pe plac dictatorului”, avertizează acesta.
Pe baza unor interviuri cu politicieni, diplomați și oficiali - mulți dintre aceștia vorbind sub protecția anonimatului - iată povestea din culise a unui apel telefonic care a zguduit Europa.
Șocul Trump
Europa s-a luptat să-și mențină influența asupra procesului de pace din Ucraina, marcat de avansuri și regrese, încă de când Trump s-a întors la Casa Albă la începutul anului 2025, l-a sunat imediat pe Putin și a pus capăt asistenței financiare acordate de SUA Kievului. Intervențiile lui Trump au spulberat consensul transatlantic construit sub predecesorul său, Joe Biden, oferindu-i lui Putin perspectiva unui armistițiu avantajos și a unei reveniri în comunitatea internațională.
Războiul dintre SUA și Iran din acest an a întrerupt acest elan, dar Trump a revenit la tema Ucrainei în octombrie, criticându-l pe președintele Volodimir Zelenski pentru că a continuat să atace infrastructura energetică rusă, declarând în același timp că partea lui Putin s-a comportat „bine”. Temându-se că negocierile se îndreptau spre un eșec, Stubb și Store au intervenit. Store i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff, în încercarea de a restabili relațiile. Stubb, care a participat și el la întâlnire, a declarat că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul de pace „pe calea cea bună”.
Însă, 24 de ore mai târziu, Witkoff i-a uimit din nou pe liderii europeni întâlnindu-se cu Putin la Sankt Petersburg și lăudându-l ca fiind un „umanitar”. După ce s-au consultat cu Zelenski, cei doi lideri nordici au ajuns la concluzia că nu-i pot lăsa pe Trump, Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, să fie singurele personalități occidentale care să discute direct cu Putin.
Vechi prieteni
Stubb și Store se cunosc de ani de zile și au colaborat strâns pe tema problemelor rusești atunci când amândoi au ocupat funcția de miniștri de Externe. Ei comunică frecvent prin convorbiri și mesaje text și le place să lucreze împreună la dosare cheie, în ciuda faptului că provin din medii politice diferite, notează Politico. De câteva luni, aceștia au analizat în tăcere ideea unui apel comun adresat Kremlinului și au ajuns la concluzia că o dinamică nouă ar fi esențială în perspectiva reluării negocierilor de la Abu Dhabi.
Europenii, după cum recunosc în particular mulți oficiali, nu mai aveau încredere în Washington că va apăra nici interesele Europei, nici pe cele ale Ucrainei. „Trebuie să ne punem întrebarea, dacă aici în Europa considerăm că altcineva ar trebui să stabilească contactul și să poarte discuțiile în numele nostru”, a declarat un oficial guvernamental al UE. „Există oare sentimentul că SUA ar trebui să-și însușească obiectivele noastre?”, adaugă acesta.
„Este important ca Donald Trump să nu fie singurul lider occidental care discută cu Putin. Avem nevoie ca și liderii pro-Ucraina să-și transmită mesajele către Putin”, a afirmat un alt înalt oficial european.
Așadar, la aproape cinci ani de la începutul izolării diplomatice a Rusiei, Stubb și Store au decis să contacteze Kremlinul pe 27 octombrie. Echipa nordică a luat legătura cu reprezentanții lui Putin și a convenit asupra parametrilor discuției. Fiecare parte urma să-și prezinte pe rând mesajele pregătite, fără a fi întreruptă de cealaltă.
Semnale rele
Unele dintre semne erau de rău augur încă de la început. Conform unor surse, Putin le-a împărtășit celor doi lideri nordici propriul său interes deosebit pentru trecutul Rusiei, ținându-le o lungă prelegere despre istoria slavă și originile războiului din Ucraina.
Un înalt oficial familiarizat cu subiectul a declarat că Stubb și Store au ascultat cu răbdare pe parcursul conversației de 90 de minute. Alți oficiali europeni informați cu privire la convorbire au negat că Putin le-ar fi ținut celor doi lideri o prelegere de istorie și au sugerat că această afirmație reprezintă o manevră de propagandă rusă menită să-i umilească pe europeni.
Store însuși a spus: „Am fost prezent. Nu a făcut asta”. „Putin are argumente uzate cu privire la originile războiulu. „Dar, ca să fim corecți, el își poate prezenta explicația, iar noi răspundem la aceasta”, a adăugat el. La rândul lor, cei doi lideri nordici i-au transmis mai întâi lui Putin mesajele lui Zelenski - și anume că granițele teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și că mai întâi trebuie luate măsuri de dezamorsare a conflictului. Stubb și prietenul său au abordat apoi chestiunea securității Mării Baltice și necesitatea menținerii căii navigabile deschise pentru comerț.
Potrivit unor oficiali, unul dintre motivele pentru care a avut loc această convorbire a fost acela de a încerca evaluarea stării de spirit a lui Putin. Liderul norvegian a afirmat că președintele rus a fost „rațional” și „profesionist” la telefon. „Argumentele sale au fost transmise cu o claritate desăvârșită”, a mai spus el.
Putin a luat în serios ideea unor discuții la Abu Dhabi și le-a spus celor doi lideri nordici că le va da instrucțiuni negociatorilor săi să se pregătească pentru întâlnire, cu scopul de a analiza dacă sunt posibile progrese. „Faptul că a răspuns la telefon, având în vedere că avem, știți, și alte modalități de a-l contacta, cred că semnalează, cel puțin, o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor”, a subliniat premierul Norvegiei. Însă, după aceea, Store nu era convins că Putin era cu adevărat deschis la un acord. În ciuda eforturilor lor, echipa norvegiană și cea finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi.
Reacția negativă a țărilor baltice
Când biroul lui Stubb a anunțat că a avut loc apelul surpriză, reacția diplomatică negativă s-a manifestat în direct, în fața publicului. Dintr-o coincidență, liderii Danemarcei și Suediei, printre alții, se aflau deja la Helsinki pentru o reuniune a Consiliului Nordic. Confruntați de echipele de televiziune, aceștia nu s-au străduit prea mult să-și ascundă iritarea.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative a Norvegiei și Finlandei”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru posturile de televiziune. „Cred că ar trebui să menținem unitatea Europei, în loc să acționăm pe cont propriu”, a mai spus ea. Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a afirmat că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”. Și Lituania a criticat această mișcare.
În privat, unii diplomați au fost chiar mai duri. „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca fiind cei care au pus capăt acestui război”, a spus un diplomat al UE. Nemulțumirile lor nu se refereau doar la decizia de a purta discuții cu Putin, ci și la faptul că Stubb și Store nu s-au coordonat corespunzător cu aliații în prealabil.
Oficialii familiarizați cu pregătirile pentru convorbire neagă acest lucru, insistând că Frederiksen și alții, inclusiv liderii din Franța, Germania și SUA, au fost informați despre convorbire înainte ca aceasta să aibă loc.
