Krasii a deținut aceeași funcție la Ambasada Rusiei din Bulgaria înainte de a fi expulzat. În aprilie 2021, Ministerul bulgar de Externe a anunțat declararea unui diplomat rus drept persona non grata, fără să-i facă public numele. Ulterior, agenția de știri Zona News și Televiziunea Națională Bulgară l-au identificat pe acesta drept Alexander Krasii, anunță Meduza, preluat de DIGI24.ro.
Ancheta privind exploziile de la depozitele de arme din Bulgaria
Expulzarea diplomatului a avut loc în contextul unei anchete privind exploziile produse între 2011 și 2020 la patru depozite de arme și unități de producție militară din Bulgaria.
Procurorii bulgari au suspectat șase cetățeni ruși de implicare în aceste incidente. Potrivit anchetatorilor, exploziile ar fi putut avea legătură cu tentativa de otrăvire a comerciantului de arme bulgar Emilian Gebrev.
Anchetatorii au luat în calcul ipoteza că atacurile ar fi urmărit să „oprească livrările de echipamente militare către Georgia și Ucraina”.
După expulzarea din Bulgaria, Krasii a reapărut în Serbia. În 2021, el a fost fotografiat alături de instructori și participanți la un curs de perfecționare profesională organizat la Universitatea de Apărare din Belgrad. În 2026, a primit acreditarea pentru funcția de atașat militar adjunct la ambasada rusă.
Posibile legături cu serviciile de informații militare rusești
Jurnaliștii de investigație au identificat indicii care ar putea sugera legături între Krasii și serviciul de informații militare al Rusiei, cunoscut sub acronimul GRU. Aceste indicii nu reprezintă, în sine, o confirmare a apartenenței sale la serviciul de informații.
Potrivit investigației, documente divulgate arată că, atunci când a solicitat un document de vaccinare împotriva COVID-19 în timpul pandemiei, Krasii a indicat drept adresă de domiciliu un cămin asociat instituției cunoscute sub denumirea informală de „Conservator”, un termen folosit pentru a desemna structura de pregătire a personalului serviciului de informații militare rusesc.
Mai mulți absolvenți ai acestei instituții ar fi devenit ulterior ofițeri de informații sau ar fi fost implicați în operațiuni clandestine. Printre numele menționate în acest context se numără Anatoly Chepiga.
Serbia, în atenția anchetatorilor europeni
Potrivit publicației The Telegraph, serviciile de informații rusești ar fi folosit Serbia drept bază pentru pregătirea unei tentative eșuate de sabotaj la aeroportul din Leipzig, în august 2026.
Conform relatării, presupusul organizator, Oleg Levushkin, ar fi părăsit Europa prin Serbia, în timp ce un presupus complice, Maxim Lapunov, ar fi intrat în Europa prin Belgrad. Anchetatorii au luat în calcul și posibilitatea ca explozivii destinați unui atac asupra unui avion ucrainean să fi ajuns în Germania prin Serbia.
În septembrie 2026, publicația rusă independentă Agentstvo l-a inclus pe Krasii pe o listă cu 29 de angajați ai Ambasadei Rusiei în Serbia despre care există indicii privind posibile sau confirmate legături cu serviciile de informații.
Potrivit aceleiași publicații, ambasada și misiunea comercială a Rusiei în Serbia au împreună 78 de angajați, în timp ce în Bulgaria, țară cu o populație comparabilă, lucrează doar 18 diplomați ruși.
Alți diplomați ruși expulzați au primit acreditare în Serbia
Cazul lui Alexander Krasii nu este singular. În 2023, RFE/RL a relatat că cel puțin trei diplomați ruși expulzați din state membre ale Uniunii Europene după declanșarea invaziei rusești pe scară largă în Ucraina au primit ulterior acreditare în Serbia.
În cazul a doi dintre aceștia, jurnaliștii au identificat legături cu serviciile de informații rusești.
Reapariția unor diplomați expulzați din state europene în misiuni diplomatice din Serbia ridică întrebări privind activitatea serviciilor rusești în regiune. Investigațiile jurnalistice indică posibile conexiuni, însă acestea trebuie diferențiate de constatările oficiale ale autorităților și de eventualele acuzații demonstrate în instanță.
