”În primul rând, eu cred că Republica Moldova trebuie să vizeze o aderare completă la Uniunea Europeană, în sensul în care, a doua zi după aderare, R.Moldova trebuie să știe cum poate conta în deciziile europene, cum o fac alte state mici, statele baltice, de exemplu, și nu numai. În al doilea rând, trebuie ca toate aceste transpuneri să fie explicate corespunzător, să existe un dialog foarte larg cu partenerii sociali, cu organizațiile reprezentative din societatea civilă, în așa fel încât să existe un efort comun consolidat și în negocieri, dar și în transpunere și explicarea deciziilor luate” a declarat Negrescu pentru RFI.
Potrivit lui, Bucureștiul este o poartă de intrare în Uniunea Europeană, România fiind în continuare principalul avocat al aderării R.Moldova la UE.
”Avem expertiză, am făcut și greșeli. Autoritățile moldovene pot învăța să evite aceste greșeli și, în același timp, da, România a fost și rămâne în continuare principalul avocat al aderării R.Moldova la Uniunea Europeană și trebuie, cred eu, ca Republica Moldova să profite și mai mult de suportul pe care noi îl dăm”.
Negrescu mai afirmă că R.Moldova este pregătită pentru a începe negocierile pe capitole. Dar există în continuare această opoziție clară a guvernului de la Budapesta față de Ucraina. În acest context, continuă eurodeputatul roman, sunt trei scenarii:
”Un acord tacit pentru a începe negocierile la nivel tehnic. Al doilea scenariu - să așteptăm alegerile din Ungaria și după să vedem o deblocare a situației din punct de vedere politic pentru Ucraina. Și a treia soluție este ca acordul de pace, în perspectiva aderării la UE pentru Ucraina, să fie clarificată și automat, sub imboldul dat de Washington, Ungaria să își schimbe opinia”.
Toate cele trei scenarii arată că nu mai durează foarte mult până vor fi deschise primele capitole, precizează eurodeputatul PSD.
În acest context, Victor Negresu invită autoritățile de la Chișinău să facă tot ceea ce este posibil pentru a avansa pe diferitele dosare, să își mențină nivelul de ambiție,”pentru că un dosar se poate deschide astăzi și se poate închide mâine, dacă el este finalizat deja. Deci este oportun pentru Republica Moldova deja să își facă temele în așa fel încât atunci când deschide dosarele, de ce nu, să le închidă mult mai repede decât era previzionat inițial”.
Și, în acest context, Biroul Parlamentului European de la Chișinău, deschis recent, poate să ofere expertiză, să susțină autoritățile în realizarea reformelor dificile.
”Mă bucur că acest Birou al PE a devenit operațional. Am insistat foarte mult în biroul Parlamentului European, a fost o propunere pe care am făcut-o, acum, ea a prins contur. Noi suntem la dispoziția Parlamentului din R.Moldova pentru a informa cu privire la legislația europeană, care este de altfel, tradusă în limba română, pentru a le explica contextul în care acele legi au fost adoptate pentru a explica inclusiv cetățenilor care a fost scopul lor, care este impactul acelor legi, pentru a vedea cum pot participa la viitoare decizii în perioada următoare, în așa fel încât acestea să țină cont inclusiv de perspectiva R.Moldova, a dialoga cu societatea civilă, deci suntem sută la sută la dispoziția Parlamentului Republicii Moldova”.
Republica Moldova astăzi beneficiază de foarte multe resurse financiare care vin din bugetul comun european. Dar până la fondurile de aderare, pentru bugetul din 2026, eurodeputații români au solicitat să crească bugetul pentru Vecinătatea Estică, cu 25 de milioane de euro.
”Bugetul european, vă spun foarte clar, nu este un sac fără fund și noi avem o problemă cu resursele disponibile la nivel european. De aceea, împreună cu colegii mei eurodeputați, am propus să se creeze o linie specială pentru Republica Moldova în bugetul Uniunii Europene, să vedem exact care sunt aceste sume, dar și pentru a folosi acest argument în a pregăti fondurile de preaderare. Majoritatea sumelor din bugetul pentru Vecinătatea Estică ar urma să acopere acele sume care nu mai vin dinspre SUA. Existau mai multe proiecte importante, inclusiv pe zona de interconectare cu România, pe zona de energie, finanțate din acești bani care veneau în trecut de la USAID. Acum, practic, ce am obținut în bugetul european urmează să acopere acele cheltuieli și să permită acelor proiecte să fie finalizate în Republica Moldova”, conchide Victor Negrescu.
