Se întâmplă după ce un audit făcut anul trecut a constatat nereguli în procedura de achiziție lansată de Primăria Bălți în 2022. Este un subiect pe care NordNews îl documenta de câteva luni și au solicitat răspunsuri inclusiv de la Primăria Bălți.
În continuare veți putea afla, într-o investigație a nordnews.md : cine a gestionat achiziția, unde au apărut neregulile, cât timp a ținut Primăria această factura ascunsă și cine ar putea achita nota de plată.
Ce trebuia să ofere proiectul
La Bălți, proiectul a schimbat o parte din Parcul Central: au fost amenajate intrarea și scările, teatrul de vară, havuzul „Lacul cu nuferi” și mai multe alei tematice. La Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” a fost modernizată sala festivă și amenajat un spațiu dedicat patrimoniului literar, iar proiectul a prevăzut și un centru de informare turistică la Pinacoteca „Antioh Cantemir”.
Pe partea română, proiectul a prevăzut un traseu pietonal prin locurile legate de viața poetului, o expoziție permanentă la Centrul de Informare Turistică, evenimente comune, un summit turistic și vizite de cercetare la Memorialul Ipotești. La Botoșani s-au reabilitat și două foișoare din Parcul „Mihai Eminescu”.
Toate acestea au făcut parte din proiectul „Eminescu: o cultură – o rută în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”, finanțat prin Programul Operațional Comun România–Republica Moldova. Pagina oficială a programului indică drept perioadă a proiectului 13 august 2021 – 13 august 2023. Implementarea a continuat însă și după această dată, iar conferința de finalizare de la Bălți a avut loc pe 30 decembrie 2023. Lucrările au fost date în exploatare la începutul următorului an.
Valoarea inițială aprobată a proiectului era de peste 1,6 milioane de euro. Inițial, Primăriei Bălți îi revenea un buget de aproape 747 de mii de euro, dintre care aproape 75 de mii reprezentau contribuția proprie.
1.620.625,26 euro — valoarea proiectului
746.567,04 euro — bugetul pentru Bălți
74.656,70 euro — contribuția proprie a Bălțiului
Primăria Botoșani era liderul proiectului. Partenerii acesteia au fost Direcția Județeană de Cultură Botoșani, Primăria Bălți și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Bugetul alocat municipiului Botoșani a fost inițial de aproximativ 731 de mii de euro, fiind majorat în iunie 2022 cu cinci mii de euro.
Trei încercări și un singur ofertant
Planurile erau făcute. Urma partea mai complicată: cineva trebuia să le transforme în lucrări. Pentru asta, Primăria Bălți avea nevoie de un executant. Iar aici proiectul a început să se împotmolească.
Prima licitație a fost lansată în iulie 2022. Nicio ofertă. A doua în toamnă. Din nou, nimeni.
Primăria a încercat a treia oară. Procedura a fost lansată în ianuarie 2023, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor era 6 februarie. De această dată, un ofertant totuși a apărut – SRL „Vladmih Company”.
Participarea presupunea însă mai mult decât încărcarea unor acte pe o platformă electronică de achiziții. Documentația acestei proceduri prevedea ca oferta să fie depusă fizic la sediul Primăriei.
Dacă aș fi vrut să particip la această licitație, nu aș fi putut depune oferta online. Ar fi trebuit să pregătesc documentele pe hârtie, într-un plic sigilat, și să le aduc la cabinetul 250 al Primăriei Bălți sau să le expediez prin poștă ori curier.
Primăria a trecut la negocieri cu singurul ofertant.
„Prețul propus de agentul economic în oferta din 6 februarie 2023 depășește suma planificată pentru achiziție cu circa 42,48%. […] Procedura de licitație deschisă se anulează și se va parcurge procedura de negociere cu agentul economic care a depus unica ofertă, SRL «Vladmih Company».”
La 31 mai 2023, Primăria Bălți a atribuit contractul companiei „Vladmih Company”, în valoare de (peste) 19 milioane 405 mii 117 lei.
Doar că suma disponibilă inițial nu mai era suficientă pentru acoperirea lucrărilor. Atunci, în lunile mai și iunie 2023, Consiliul municipal a majorat de două ori finanțarea proiectului. După ultima modificare, bugetul aferent Primăriei Bălți a fost majorat aproape în jumătate și a constituit 1,18 milioane de euro, dintre care peste 504 mii de euro urmau să fie acoperite din bugetul municipiului. Municipalitatea a justificat creșterea costurilor prin scumpirea materialelor de construcție și a utilajelor, pe fundalul începutului războiului în Ucraina.
Implementarea proiectului
La final, lucrările au fost analizate de o comisie deloc mică, formată din șapte persoane. Aceasta trebuia să verifice amenajarea parcului: scara, havuzul, băncile și coșurile de gunoi, precum și elementele decorative din oțel corten. Printre cei care au verificat lucrările s-au numărat viceprimarii Ghenadie Șmulschii și Tatiana Dubițkaia, șefi și specialiști ai Primăriei, directoarea Liceului „Mihai Eminescu”, precum și responsabili tehnici atestați. La recepție au fost prezenți și reprezentanții celor două companii implicate în lucrări: Vasile Stratu, arhitectul-șef de proiect de la „Arhistrat-Deco” și Marian Negru, directorul „Vladmih Company”, firma care le-a executat. Cu alte cuvinte, ochi care să vadă cum arată rezultatul au fost destui.
La recepția din 5 ianuarie 2024, comisia a constatat mai multe lipsuri: documente incomplete, lucrări neexecutate și abateri de la proiect. Totuși, în același proces-verbal, membrii comisiei au propus ca obiectul să fie recepționat, pentru că lucrările erau considerate terminate. Anexele cu detalierea acestor probleme lipsesc din copia transmisă de Primăria Bălți la solicitarea NordNews.
La începutul lui 2025, jurnaliștii eSP au verificat trei investiții din Parcul Central: „Lacul cu nuferi”, mobilierul urban și scara de la intrare. Documentele arată că pentru havuz s-au cheltuit peste jumătate de milion de lei, pentru cele 74 de bănci și coșurile de gunoi, peste 1,3 milioane, iar pentru scară – aproape 3,9 milioane. După recepția lucrărilor, bazinul havuzului a fost umplut cu apă o singură dată. Între timp, 16 dintre cele 74 de bănci erau deja deteriorate, iar rugina de pe elementele din oțel corten s-a prelins pe plăcile de beton, lăsând urme vizibile.
Corecția financiară a apărut însă din alt motiv: auditorii au identificat nereguli la etapa achiziției, în modul în care licitația a fost făcută publică.
Ce au găsit auditorii
În 2025, proiectul a ajuns pe masa unui grup comun de auditori din România și Republica Moldova. Specialiștii au constatat că Primăria publicase un anunț de intenție în numărul 53 al Buletinului Achizițiilor Publice din 8 iulie 2022. Buletinul era publicația oficială a Agenției Achiziții Publice din Republica Moldova: apărea în ediții numerotate și putea fi consultat online, în format PDF, de orice firmă interesată. Numai că un anunț de intenție nu însemna lansarea propriu-zisă a licitației. Mai mult, la rubrica unde trebuia indicată adresa de la care puteau fi descărcate documentele licitației era pusă doar o liniuță. Auditorii nu au găsit nici anunțul efectiv al licitației, nici documentația necesară participării.
Documentele existau pe o altă pagină a site-ului, dedicată proiectului Bălți–Botoșani. Problema: acel link nu apărea în anunțul de intenție. Auditorii susțin că nu au identificat dovezile publicării anunțului de participare și a anunțului de atribuire în condițiile cerute de normele europene aplicabile.
„Lipsa publicării la nivel național reprezintă o nerespectare a regulilor privind publicitatea procedurilor, afectând caracterul deschis și concurențial al achiziției.”
Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, spune că participarea unui singur ofertant impune verificări mai riguroase ale respectării regulilor de transparență.
„Situația este complicată atunci când vorbim doar de un singur participant. Regulile de transparență și diligență trebuie să fie sporite. Organele de control trebuie să verifice dacă au fost îndeplinite toate condițiile de comunicare și informare și dacă faptul că a ajuns să liciteze un singur participant nu este rezultatul unei comunicări defectuoase sau, dimpotrivă, premeditate”, susține Alexandru Bot, avocat și expert în drept.
Inspectoratul Control Financiar de Stat a verificat ulterior constatarea auditorilor. Unitatea antifraudă a confirmat circumstanțele și impactul financiar al neregulii, dar a precizat că nu a identificat elemente suplimentare care să indice existența unei fraude distincte de eroarea constatată de auditori.
737.193,83 euro – cheltuieli incluse în cererea de plată verificată
× 25% – corecție financiară
= 184.298,45 euro
Pentru neregula din procedura de achiziție, auditorii au aplicat o restanță de 25 la sută. Raportată la cele 737 de mii 193 de euro și 83 de cenți, incluși în cererea de plată verificată, corecția a ajuns la 184 de mii 298 de euro și 45 de cenți.
Nicolai Grigorișin era primar în perioada achiziției și la momentul atribuirii contractului. El afirmă că de implementarea proiectului s-au ocupat viceprimarii Ghenadie Șmulschii și Tatiana Dubițkaia. Documentele arată însă că rolul său nu s-a limitat la unul formal. La 25 mai 2022, Grigorișin a semnat dispoziția prin care, pentru achizițiile din cadrul proiectului, a fost creat grupul de lucru, numit oficial „comitet de evaluare”. Tot el a fost desemnat președintele acestuia, însă fără drept de vot. Comitetul urma să organizeze procedurile, să examineze ofertele și să aprobe rezultatele achizițiilor. Deși nu avea drept de vot, de responsabilitatea sa era semnarea proceselor-verbale, a deciziilor de atribuire și a contractului. La 31 mai 2023, Grigorișin a semnat decizia prin care contractul a fost atribuit companiei „Vladmih Company”.
„În primul rând, proiectul a început pe timpul lui Renato Usatîi. Eu nu am participat la acest proiect. Când eram primar, proiectul avea conducători: domnul Șmulschii și doamna Dubițkaia. Am auzit din presă că auditul din România a constatat nereguli și cere restituirea banilor”, a declarat Nicolai Grigorișin, fostul primar al municipiului Bălți.
Înainte ca Primăria să-și prezinte public poziția, NordNews a solicitat oficial explicații încă pe 7 octombrie. Ulterior, pe 4 noiembrie, jurnaliștii l-au abordat direct pe viceprimarul Ghenadie Șmulschii. Acesta a refuzat să răspundă pe loc, spunând că nu știe ce informații poate face publice și că are nevoie să se consulte cu avocatul. A doua zi, Șmulschii a organizat o conferință de presă, unde a prezentat versiunea administrației municipale.
La conferința de presă, viceprimarul responsabil de finanțele Bălțiului, Ghenadie Șmulischii, afirmă că nu el a fost managerul proiectului în momentul lansării licitațiilor și cere să nu fie asociat cu publicarea anunțului.
„Au considerat [n.r auditorii] că astfel nu am oferit acces unui număr mai mare de agenți economici care puteau participa la licitație și aici văd problema de transparență. De ce vă spun când a fost publicat anunțul? Acesta a fost publicat în iulie 2022, eu am venit în februarie 2023. Anunțul fusese publicat înainte ca eu să devin manager. De aceea, vă rog să nu mă legați de această publicare”, afirmă Ghenadie Șmulschii, viceprimarul municipiului Bălți.
Viceprimarul Șmulschii afirmă că nu vede niciun vinovat în interiorul Primăriei. Mai mult, acesta pune problemele constatate pe seama lipsei de experiență a funcționarilor, care, potrivit lui, aplicau pentru prima dată regulile PRAG, utilizate în achizițiile finanțate din fonduri europene.
„Era primul proiect: unde să publicăm, ce să publicăm, cum să aplicăm PRAG. Dacă o să vedeți, Ghidul are aproximativ 300 de pagini în limba engleză. Să-l înveți cu nivelul B2 este imposibil într-o săptămână. și toți îl studiau din mers, zi și noapte”, specifică Ghenadie Șmulschii, viceprimarul municipiului Bălți.
Totuși, viceprimarul recunoaște că lipsa de experiență putea duce la o neglijare.
„Nu pot spune că a fost făcut intenționat, că anunțul nu a fost publicat în mod deliberat. A fost iulie 2022. Proiectul avea deja 6 luni și nu era făcut nimic. Termenul era de 14 luni. Toți spuneau să ne grăbim. Ne rămânea doar 2 luni pentru publicare. Toți au vrut să facă mai bine și a ieșit cum a ieșit”, a mai adăugat Ghenadie Șmulschii, viceprimarul municipiului Bălți.
Inițial, auditorii au pus sub semnul întrebării alte 7.135 de euro – sporurile salariale acordate pentru întregul proiect lui Ghenadie Șmulschii și Tatiana Dubițkaia și contabilele în cadrul proiectului. După examinarea argumentelor Cancelariei de Stat, această constatare a fost revizuită, iar suma a fost declarată eligibilă. Corecția de 184 de mii de euro pentru achiziție însă a rămas.
„În materialele anexate se arăta că, prin dispoziția din 5 ianuarie 2023, Dan Moraru a fost înlocuit cu Ghenadie Șmulschii. Proiectul era deja în derulare, iar eu am devenit manager de proiect din februarie 2023, pentru ultimele aproximativ 11 luni. Auditorii susțineau că această desemnare nu putea avea loc din cauza incompatibilității funcțiilor și că remunerația era neeligibilă. După prezentarea documentelor, problema incompatibilității mele a fost eliminată, fiind acceptat că funcțiile erau compatibile”, a menționat viceprimarul municipiului Bălți.
Am încercat să obținem o reacție de la viceprimara Tatiana Dubițkaia, însă aceasta nu a răspuns apelurilor. Până la publicarea materialului, oficiala nu a venit cu niște clarificări. Suntem dispuși să-i includem poziția, îndată ce va fi oferită.
De la audit - la cererea de recuperare
Potrivit documentelor deținute de NordNews, raportul final de audit a fost emis la 8 decembrie 2025. O lună mai târziu, pe 9 ianuarie 2026, Autoritatea de Management i-a cerut oficial Primăriei Botoșani, în calitate de beneficiar lider al proiectului, să restituie suma de 191.462,59 euro, stabilită inițial drept datorie.
La 24 februarie, după o revizuire, Autoritatea de management a emis o notificare pentru plata a 184.326,10 euro, inclusiv 27,65 euro comision bancar. Primăria Botoșani a recepționat notificarea la 4 martie. Potrivit răspunsului oficial al Ministerului Infrastructurii de peste Prut, suma nu a fost recuperată.
Întrucât Botoșaniul este beneficiarul lider, regulile programului prevăd ca recuperarea să înceapă prin acesta. Apoi, dacă suma nu este recuperată, Autoritatea de Management se poate adresa direct partenerului căruia îi sunt imputate cheltuielile. În cazul de față, Primăriei Bălți.
Conform documentelor obținute de redacție, Primăria Bălți a fost notificată la 15 mai 2026 și a recepționat notificarea la 12 iunie. În iulie, autoritățile române s-au adresat autorităților centrale ale Republicii Moldova. La 19 august, Cancelaria de Stat a solicitat Ministerului Finanțelor identificarea mijloacelor și inițierea demersurilor de recuperare.
31 octombrie 2025 — potrivit lui Ghenadie Șmulschii, Primăria primește constatările preliminare ale auditorilor și i se cer explicații până pe 9 noiembrie.
8 decembrie 2025 — este emis raportul final de audit.
9 ianuarie 2026 — Primăria Botoșani este notificată despre o datorie inițială de 191.462,59 euro.
24 februarie — suma este recalculată la 184.326,10 euro. Botoșaniul primește 45 de zile pentru plată.
4 martie — Botoșaniul recepționează notificarea.
15 mai — Autoritatea de Management notifică direct Primăria Bălți și îi acordă 15 zile.
12 iunie — Primăria Bălți recepționează notificarea.
23 iulie — Ministerul Dezvoltării din România cere intervenția Cancelariei de Stat pentru recuperarea banilor.
19 august — Cancelaria cere identificarea mijloacelor necesare și inițierea recuperării sumei de la Primăria Bălți.
NordNews a solicitat opinia Primăriei Botoșani la 14 octombrie 2026. La 23 octombrie, instituția a anunțat că are nevoie de 30 de zile pentru a ne răspunde, invocând volumul mare de informații care trebuie verificat. Până la publicarea materialului, redacția nu a primit niciun răspuns de la liderii proiectului. Suntem dispuși să îl includem odată ce va fi oferit.
Primăria Bălți nu acceptă corecția
Actualul primar, Alexandr Petkov, declară că municipalitatea nu recunoaște suma cerută și își va apăra interesele prin mijloace juridice.
„Acestea sunt posibile probleme. De ce spun posibile? Pentru că fac totul ca bugetul municipal să nu aibă de suferit. Vorbim de aproape patru milioane de lei în plus, din cauza neconformităților admise de fosta conducere a primăriei [n.r. Nicolai Grigorișin].”
„Astăzi întreprindem toate eforturile necesare ca acest lucru să nu se întâmple, inclusiv în instanță. Avem un avocat care apără interesele Bălțiului în instanțele din România. Nu intenționez să recunosc această datorie și vom lupta până la capăt”, a spus Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.
Primăria insistă că anunțul de intenție a fost publicat în Buletinul Achizițiilor Publice, iar documentația și clarificările au fost disponibile pe pagina proiectului. Existența documentelor pe site este confirmată și de pagina oficială a Primăriei. Disputa este însă despre îndeplinirea tuturor obligațiilor de vizibilitate, inclusiv accesul la documente prin adresa indicată în anunț.
Viceprimarul Șmulschii amintește că regulile PRAG presupuneau depunerea fizică a ofertelor. Acesta este însă un subiect diferit: auditorii au criticat publicitatea procedurii, nu folosirea plicurilor sigilate, despre care indică viceprimarul la conferința de presă.
„Ați întrebat de ce ofertele erau depuse pe suport de hârtie. Potrivit PRAG, ele se depun numai pe hârtie. Nu exista posibilitatea depunerii pe o platformă electronică. Toți cei care voiau să participe trebuiau să prezinte oferta fizic.”
A declarat Ghenadie Șmulschii, viceprimarul municipiului Bălți.
Fostul manager al proiectului european afirmă că, în timpul unor discuții la București, pe 30 martie 2026, reprezentanților Primăriei li s-ar fi spus că documentele sunt în regulă și că municipalitatea are șanse să aibă câștig de cauză în instanță.
„Ni s-a spus că Ministerul din România nu vede probleme în documente. Noi am mers acolo cu documentele. Ne-au recomandat să ne adresăm în instanță și ne-au spus: «Din ceea ce vedem în documente, adresați-vă în instanță și veți câștiga acest proces».”
A declarat Ghenadie Șmulschii, viceprimarul municipiului Bălți.
Răspunsul oferit redacției NordNews la 23 octombrie 2026 de Ministerul Dezvoltării din România vădește însă o poziție mai rezervată față de o eventuală acțiune în instanță.
MDLPA nu are o relație contractuală cu Primăria Municipiului Bălți, iar corecția nu a fost stabilită de către Autoritatea de Management, apreciem că formularea de către aceasta a unei acțiuni în justiție, prin care să conteste raportul de audit și măsurile subsecvente, nu are incidență directă asupra instituției noastre. …. Pentru recuperarea debitului, Autoritatea de Management a parcurs toate etapele prevăzute de Ghidul de închidere emis de Comisia Europeană și contractul de finanțare, respectiv notificarea beneficiarului lider, notificarea partenerului căruia îi aparține debitul, și, în final, notificarea Autorității Naționale din Republica Moldova, fără ca, până în prezent, debitul și accesoriile aferente (184.298,45 euro fonduri ENI și 27,65 euro comision bancar) să fi fost recuperate.
Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova explică și de unde ar putea fi restituiți banii de către municipalitate.
Restituirea poate fi făcută „din contul veniturilor proprii și al defalcărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice, în limita posibilităților bugetare”, fără afectarea funcționării instituțiilor subordonate.
Așadar, dacă Primăria nu reușește să răstoarne corecția, disputa poate ajunge direct la bugetul municipiului.
Și aici apare încă un risc.
Cei 184.298,45 euro reprezintă suma pe care autoritățile europene o cer înapoi. Potrivit notificării emise de Autoritatea de Management la 24 februarie 2026, pentru restituirea banilor a fost acordat un termen de 45 de zile, care, între timp, a expirat. Documentul avertizează că, în cazul neachitării, pot fi calculate dobânzi la rata aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, majorată cu 3,5 puncte procentuale.
Alexandru Bot, avocat și expert în drept, spune că raportul de audit nu este echivalent cu o sentință. El poate fi contestat, iar verdictul asupra argumentelor celor două părți aparține instanței. „Când se pornește recuperarea prejudiciului, instituția se bazează pe anumite argumente. Primăria, atunci când refuză să restituie aceste sume, are argumentele sale. Rămâne ca instanța de judecată să stabilească ale cui probe au o pondere mai mare și să decidă fie restituirea sumelor, fie păstrarea lor”, susține expertul.
În prezent, suma de 184 000 de euro este în continuare neachitată. Primăria Bălți anunță că va contesta cererea de rambursare în instanță, în România, iar viceprimarul Ghenadie Șmulschii spune că este convins că municipalitatea va câștiga procesul. Deocamdată însă Primăria nu a prezentat dovezi că o acțiune a fost depusă în instanță. Până la eventualitatea unui proces, procedura de recuperare a banilor rămâne deschisă.
