Potrivit Ministerului Mediului, odată cu demontarea ultimelor baraje, după aproape cinci luni de intervenții, echipele de intervenție nu mai sunt mobilizate permanent în teren.
În această perioadă, autoritățile au utilizat aproximativ 20 kilometri de baraj absorbant, peste 50 de tone de sorbent biodegradabil și lichid, precum și sute de unități de tehnică și echipamente speciale pentru limitarea efectelor poluării.
Ministerul precizează că a fost cea mai amplă intervenție de acest tip desfășurată până acum pentru protejarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă pentru aproximativ 80% din populația Republicii Moldova.
Instituția susține că experiența acumulată în ultimele luni a consolidat capacitatea de reacție a autorităților în cazul unor eventuale poluări ale apelor de suprafață.
În prezent, instituțiile responsabile dispun de stocuri de echipamente și materiale de intervenție, inclusiv baraje de izolare și absorbante, materiale pentru absorbția produselor petroliere, pompe, rezervoare pentru colectarea și stocarea poluanților, precum și echipamente individuale de protecție, cum ar fi costume, măști și mănuși. De asemenea, au fost constituite rezerve de materiale absorbante biodegradabile și alte produse necesare limitării și colectării poluanților.
Echipamentele sunt păstrate în două depozite, amplasate în nordul și în centrul R. Moldova, pentru a putea fi mobilizate rapid în funcție de locul și amploarea unei eventuale situații de urgență.
Demontarea ultimelor baraje nu înseamnă încheierea pregătirilor pentru astfel de situații, precizează ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
„Faptul că am demontat ultimele baraje de pe Nistru nu înseamnă că am încheiat pregătirile. Din contră, una dintre lecțiile acestei crize este că trebuie să fim pregătiți înainte ca o situație de urgență să apară. Astăzi avem echipamente, materiale și specialiști care pot fi mobilizați rapid pentru a proteja apele și mediul”, a declarat ministrul.
Ministerul Mediului anunță că va continua monitorizarea resurselor de apă și menținerea capacității de intervenție, astfel încât autoritățile să poată răspunde rapid și coordonat în cazul unor noi situații de risc.
