Potrivit informațiilor oferite de procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii INI, oamenii legii au depistat că femeia urma să le dea escrocilor sumă de 544 000 lei. Femeia este o chișinăuiancă în vârstă de 40 de ani și activează în calitate de juristă.
Potrivit unui comunicat al PCCOCS și al Poliției, înșelătoria a avut loc această săptămână și era organizată de un grup infracțional care contactează cetățenii prin mesaje pe Viber, WhatsApp și Telegram.
„Aceștia pretind că cineva încearcă să ia credite în numele victimei pe care o contactează și, sub acest pretext, cer de la persoană datele personale și bancare. Ulterior, prin intermediul aplicațiilor de tip Mobile Banking, sunt contractate credite reale pe numele victimelor, iar mijloacele financiare obținute sunt valorificate prin retrageri de numerar de la bancomate (ATM), utilizând carduri bancare tokenizate, precum și prin transferuri către terțe persoane”, informează procurorii și polițiștii.
Forțele de drept au analizat schema după care funcționa toată escrocheria:
Ca să fie credibili, escrocii care comunicau cu ea în limba rusă, au recurs la câteva etape ale înșelătoriei. Astfel, grupul infracțional le-a repartizat membrilor mai multe roluri:
1. Mesajul 1. O persoană, care se dădea drept „angajat al Energocom”, a apelat victima și a pretins că trebuie să programeze la domiciliul acesteia o lucrare de verificare a electricității. Pentru asta, vorbitorul de limbă rusă i-a cerut femeii să comunice un cod pe care ea l-a primit pe telefon.
2. Mesajul 2. La scurt timp, o altă persoană a contactat femeia și pretindea că este angajat de la „Fisc”, responsabil de monitorizarea financiară. Escrocul a mințit precum că „cineva încearcă să ia un credit din numele femeii și că cineva încearcă să se logheze pe contul ei bancar fără acordul doamnei”. După care el i-a spus femeii că urmează să fie luate măsuri de către un angajat al BNM.
3. Mesajul 3. Un fals angajat al Băncii Naționale a pretins că a fost sesizat de instituțiile abilitate că cineva încearcă să o lase fără banii din contul bancar. Prin urmare, el i-a propus victimei „soluția” – să extragă toții banii din conturile bancare și să-i depună într-un cont „creat chiar de BNM”. După aceea, escrocul i-a dat victimei un număr de cont bancar și o îndemna să depună acolo toți banii.
„Femeia a mers la banca comercială și a extras suma de 544 000 de lei, după care a început să o depună pe numărul de cont al „BNM,” prin metoda „cash-in” (din engleză – introducerea bancnotelor în bancomat, pentru depunerea pe contul bancar dorit). Așa cum procedura se blocase după ce femeia a introdus suma de 60 000 lei, cealaltă parte a transmis-o unui curier, într-un pachet, care s-a prezentat că este de la „Нац Банк” (din rusă – de la Banca Națională). După transmiterea banilor, femeia a primit un mesaj de la falsul angajat Fisc, care i-a comunicat că „banii i-au fost confiscați, iar contul se va actualiza în 3 zile”, se menționează într-un comunicat al PCCOCS și INI.
A doua zi, escrocii au îndemnat victima să le dea spre „securizare” și a doua sumă, de 450 000 de lei. Între timp, jurista a depus o plângere la Poliție, care sub conducerea procurorilor PCCOCS a întreprins măsurile necesare prevenirii acestui episod nou al escrocheriei.
Așadar, atunci când victima urma să transmită a doua sumă de bani, oamenii legii au reținut-o pe o femeie din Ucraina, cu vârsta de 31 de ani, care venise să ia banii. Ucraineanca reținută urma să ducă banii în Odesa, cu un taxi din R. Moldova.
„Prin urmare, după reținerea acesteia, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) i-a formulat învinuirea pentru fapta de escrocherie, cu cercetarea ei penală inclusiv în vederea tragerii la răspundere a altor membri ai grupului infracțional (timp în care aceasta beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii)”, se mai arată în comunicat.
În acest sens, oamenii legii și procurorii vin cu sfaturi pentru cetățeni, cum să se ferească de escroci.
Cum pot fi prevenite înșelătoriile telefonico-bancare?
Sfaturi practice, în cazul în care observați „simptomele” de mai sus, în discuția telefonică:
1. Atenție maximă în cazul apelurilor telefonice nesolicitate, cu numere necunoscute!
2. Întrerupeți apelurile nesolicitate din această categorie. Contactați personal și direct banca ori poliția, pe numerele de telefon oficiale. Verificați oficial dacă banca, Fiscul, poliția, operatorii sau furnizorii v-au transmis careva mesaje.
3. Nu comunicați date personale, bancare sau alte informații sensibile unor persoane necunoscute, indiferent de instituția pe care acestea pretind că o reprezintă.
