„Cel mai important lucru este ca alegerile să se desfășoare în mod legitim. Dacă partenerii noştri ne pot ajuta să organizăm procesul electoral în siguranţă şi într-un interval de timp rezonabil, îl voi susţine", a declarat Zelenski reporterilor, potrivit agenţiei de ştiri Ukrinform, informează EFE, potrivit Agerpres.
„Pentru ca acesta să nu fie doar un semnal mediatic, le-am cerut deputaților poporului Ucrainei să pregătească modificări legislative privind posibilitatea organizării alegerilor sub incidența legii marțiale", a adăugat el, citează Dighi24.ro.
În conformitate cu legislația actuală, organizarea de alegeri nu este posibilă în timpul legii marțiale care este în vigoare de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Potrivit lui Zelenski, „a existat un semnal din partea Statelor Unite cu privire la alegeri; am reacţionat şi sunt pregătit. Există două probleme importante care trebuie rezolvate: securitatea şi legislaţia." "Prin urmare, solicitarea mea către partenerii cheie ai Ucrainei şi parlamentarii ucraineni este să arate cum pot fi rezolvate ambele probleme. Nu vreau ca absenţa alegerilor să fie folosită ca argument împotriva Ucrainei", a adăugat el. Dacă legea marţială nu ar fi fost în vigoare, mandatul prezidenţial al lui Zelenski s-ar fi încheiat în mai 2024, iar mandatul parlamentar în august acelaşi an. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că în Ucraina ar trebui să fie organizate alegeri, aminteşte EFE. În schimb, Kremlinul şi-a exprimat vineri bănuiala că Zelenski a fost de acord să organizeze alegeri prezidenţiale, în conformitate cu cerinţele Rusiei şi SUA, doar pentru a obţine o încetare a focului. "Nu se poate exclude faptul că el o vede ca pe o modalitate de a obţine pur şi simplu o încetare a focului. Asta e tot", a comentat Iuri Uşakov, consilierul Kremlinului pe probleme de politică internaţională, pentru postul RT.
Kremlinul a respins deja săptămâna aceasta un posibil armistițiu energetic ca o condiție pentru organizarea alegerilor în Ucraina înainte de sfârșitul războiului. "Lucrăm pentru pace, nu pentru un armistiţiu", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia refuză să declare un armistiţiu, argumentând că acest lucru ar oferi armatei ucrainene doar un răgaz pentru a se reînarma şi a-şi consolida poziţiile, notează EFE. La sfârşitul lunii noiembrie, Putin a insistat că, în prezent, este "practic imposibil, imposibil din punct de vedere juridic" să se ajungă la un acord cu Ucraina, deoarece în opinia sa Zelenski şi-a pierdut "legitimitatea" neconvocând alegeri la expirarea mandatului său, spre deosebire de Rusia, care le-a organizat.
