Ca urmare, în legislație vor fi incluse niște cerințe pentru desemnarea zonelor de accelerare a proiectelor de energie regenerabilă, dar și crearea unor planuri de amplasare a infrastructurii de rețea şi de stocare a acestei energii.
„Zonele vor fi selectate în mod prioritar pe baza unor criterii care favorizează utilizarea terenurilor şi infrastructurii deja afectate sau mai puțin sensibile din punctul de vedere al protecției mediului. Totodată, atât pentru zonele de accelerare, cât şi pentru planurile de amplasare a infrastructurii de rețea şi de stocare, proiectul stabilește excluderea explicită a teritoriilor în care dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă ar putea genera un impact de mediu inacceptabil sau incompatibil cu obiectivele de conservare”, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.
De asemenea vor fi stabilit termene maxime pentru obținerea autorizațiilor, deciziilor și avizelor necesare. „Astfel, centralele mari vor putea fi autorizate în cel mult 24 de luni, iar cele cu capacitate de până la 150 kW – în maximum 12 luni. În zonele de accelerare, termenul va fi redus la cel mult 12 luni, iar pentru instalațiile de autoconsum, inclusiv cele montate pe clădiri, acesta va fi de maximum trei luni. Panourile fotovoltaice cu o capacitate de până la 100 kW instalate de prosumatori, precum și pompele de căldură de mică putere vor putea fi autorizate într-o singură lună”, explică autorii printr-o notă informativă.
Potrivit noilor prevederi, se urmărește ca în cazul reconstrucției sau modernizării centralelor existente, termenul de autorizare să fie mai scurt. De exemplu, dacă instalația se află într-o zonă de accelerare, iar capacitatea acesteia nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în termen de 30 de zile.
De asemenea, va fi creată o platformă digitală care va reuni toate procesele și informațiile relevante pentru dezvoltarea unui proiect de energie regenerabilă. Și asta pentru că în prezent, dezvoltatorii au mari cheltuieli și consumă mult timp pentru a interacționa cu mai multe autorități și instituții, ceea ce prelungește procesul de autorizare.
Guvernul va crea și va lucra cu infrastructura națională de date spațiale privind resursele energetice. Această infrastructură va include: informații despre potențialul de producere a energiei din surse regenerabile, informații despre suprafețele terestre, subterane și apele interioare. Astfel, la elaborarea documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului, autoritățile centrale și cele locale vor trebui să includă și prevederile privind integrarea surselor regenerabile. Acestea vor viza: instalarea panourilor fotovoltaice și solare termice, a pompelor de căldură, a sistemelor de stocare și a soluțiilor de autoconsum.
În același timp, se prevăd și unele modificări în mecanismul de remunerare a energiei electrice livrate de prosumatori în rețea. De exemplu, la instalațiile noi, furnizorii vor achiziționa energia din surplus la prețul de pe piață pentru ziua următoare. Și asta în loc de mecanismul actual, care e bazat pe prețul mediu. Persoanele, care dețin deja instalații, vor beneficia de mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.
În ceea ce privește piața biocarburanților, proiectul propune instituirea unui Registru care va permite monitorizarea tranzacțiilor, evidența emisiilor de gaze cu efect de seră și emiterea certificatelor pentru combustibilii regenerabili destinați transportului. Totodată, importatorii și comercianții en-gros de benzină și motorină vor fi obligați să introducă pe piață o cotă minimă de biocarburanți.
Menționăm că, această inițiativă de modificări legislative aparține Ministerului Energiei și face parte din angajamentele R. Moldova de aliniere la normele europene. Astfel, Guvernul și-a asumat pentru anul 2030 obiectivul ca cel puțin 27% din consumul final de energie să fie acoperit din surse regenerabile.
PUBLICITATE
