Documentul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și vine cu niște reguli clare, aliniate la bunele practici europene.
Autorii propun ca serviciul de parcare pe terenurile publice să fie considerat un serviciu public de gospodărie comunală, prestat de autoritățile administrației publice locale (APL), prin intermediul întreprinderilor municipale sau prin delegarea gestiunii către operatori.
„Tarifele și regulile de organizare a parcărilor vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale. Veniturile obținute vor fi utilizate cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea parcărilor, dezvoltarea infrastructurii locale și subvenționarea transportului public.
De asemenea, neachitarea tarifului de parcare sau utilizarea neregulamentară a locurilor de parcare vor constitui contravenții. În astfel de cazuri, agentul constatator va putea bloca roțile vehiculului, dacă proprietarul sau șoferul nu este prezent. Evacuarea va fi posibilă doar dacă, în termen de 72 de ore, conducătorul auto nu solicită deblocarea roților”, se menționează într-un comunicat de presă al Parlamentului.
De asemenea, vor fi monitorizate și vehiculele abandonate. Astfel, funcționarii primăriilor sau ai consiliilor locale vor identifica proprietarii și îi vor soma să înlăture voluntar vehiculele în termen de 15 zile.
„Dacă proprietarul nu se va conforma în termenul stabilit, autoritatea administrației publice locale va dispune ridicarea vehiculului și transportarea acestuia într-un spațiu special amenajat pentru depozitare. Ulterior, dacă, în termen de 60 de zile, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, se va prezuma în mod rezonabil că proprietarul a renunțat la dreptul de proprietate asupra acestuia. În acest caz, autoritatea administrației publice locale va sesiza instanța de judecată pentru a constata faptul că vehiculul este abandonat și se va dispune transmiterea acestuia în proprietatea autorității administrației publice locale”, mai scriu autorii.
De asemenea, APL-urile vor putea să instituie zone cu nivel scăzut de emisii (ZNSE). În aceste zone, autoritățile locale vor putea introduce restricții de circulație sau mecanisme de taxare diferențiată, în funcție de categoria vehiculelor privind emisia de gaze.
Documentul mai prevede elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), obligatorii pentru orașele care constituie centre ale nodurilor urbane — Chișinău și Bălți. La elaborarea acestor planuri, prioritate va avea creșterea siguranței tuturor participanților la trafic, dezvoltarea transportului public și asigurarea accesibilității sistemului de transport pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă.
De exemplu, în Chișinău și Bălți planificarea transportului public va urmări amplasarea stațiilor la o distanță de cel mult 300 de metri de instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, centrele de îngrijire a vârstnicilor și instituțiile comunitare. Totodată, cel puțin 60% din populație ar urma să locuiască la mai puțin de 500 de metri de o linie de transport public, deservită la intervale de cel mult 20 de minute.
Acest proiect de lege va fi examinat de Parlament și în lectura a doua. La fel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va coordona politicile în domeniul mobilității urbane durabile și va aviza Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.
Menționăm că, potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, numărul vehiculelor înmatriculate în Republica Moldova a depășit cifra de 1,35 de milioane. Cele mai multe dintre acestea — peste 387 000 — sunt înregistrate în municipiul Chișinău, dintre care 287 000 sunt autoturisme.
