Potrivit surselor, Zelenski ar fi făcut declarații considerate „șocante” joia trecută, înaintea vizitei sale la Conferința internațională privind securitatea de la München. El le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru un „război de lungă durată”, iar unii dintre consilieri nu ar fi înțeles motivul acestei schimbări radicale de poziție.
Vineri, Dmitri Litvin, asistent al președintelui ucrainean, a calificat informațiile drept „false”. El a susținut că nu a existat nicio instrucțiune privind pregătirea unui plan pentru continuarea războiului și nici vreo evaluare negativă a negocierilor.
Cu toate acestea, Zelenski a declarat într-un interviu acordat revistei The Atlantic că preferă continuarea luptelor în locul acceptării „unei înțelegeri proaste”. El s-a arătat dispus la retragerea trupelor din Donbass doar în condițiile unei retrageri simetrice a forțelor ruse. Kremlinul solicită însă retragerea unilaterală a armatei ucrainene și respinge ideea unor garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv staționarea de trupe străine.
Potrivit publicației The Telegraph, Rusia și Ucraina ar fi convenit să nu formuleze evaluări negative ale negocierilor, fapt care ar putea explica reacția lui Litvin. Surse citate de ziar susțin că ultima rundă de negocieri de la Geneva s-a încheiat fără progrese în problema teritorială, considerată esențială.
În Europa, scepticismul față de procesul de negociere este în creștere. The Wall Street Journal relatează, citând oficiali ai Uniunii Europene, că războiul ar putea continua încă un an sau chiar trei. Potrivit acelorași surse, fostul președinte american Donald Trump și-ar pierde interesul pentru o soluționare rapidă a conflictului, deși anterior promisese că va pune capăt războiului într-o singură zi.
Reprezentanți ai serviciilor de informații europene consideră că, chiar dacă Ucraina ar accepta să cedeze întreaga regiune Donbass, acest lucru nu l-ar opri pe Vladimir Putin. Potrivit unei surse citate de Reuters, obiectivul liderului rus rămâne îndepărtarea lui Zelenski de la putere și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră” între Rusia și Occident, notează Digi24.ro.
