În acest context, au fost înregistrate 145 de incidente pe continent, care includ acte de vandalism, atacuri cibernetice, incendierea depozitelor și sabotaje asupra infrastructurii critice. AP a discutat cu peste 40 de oficiali europeni și NATO din 13 țări pentru a prezenta amploarea acestui război hibrid. Conform surselor occidentale, campania este orchestrat de Rusia și Belarus, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat orice implicare, scrie Digi24.ro.
În noiembrie 2024, un atac în Polonia a vizat un tren ce transporta aproape 500 de persoane. Un tren de marfă a fost de asemenea lovit de explozibili. Deși pagubele au fost minime și nimeni nu a fost rănit, autoritățile poloneze au dat vina pe serviciile de informații rusești și au mobilizat 10.000 de soldați pentru a proteja infrastructura critică. Acesta este doar unul dintre numeroasele incidente documentate de AP, toate fiind atribuite unui plan de destabilizare coordonat de Rusia.
Scopul principal al acestei campanii, spun oficialii, este de a diminua sprijinul pentru Ucraina, de a semăna discordie între europeni și de a identifica vulnerabilitățile continentului în materie de securitate. Deși efectele directe ale sabotajului sunt deocamdată relativ reduse comparativ cu devastarea din Ucraina, fiecare act de sabotaj consumă resurse valoroase ale serviciilor de securitate europene. În acest context, șefii serviciilor de informații europene au afirmat că anchetele privind interferențele rusești consumă același timp ca și cele dedicate combaterii terorismului.
Campania rusească s-a desfășurat cu un cost scăzut pentru Moscova, întrucât multe dintre operațiuni au implicat colaborarea strânsă între agențiile europene și utilizarea de agenți ieftini, adesea persoane cu antecedente penale. Aceste operațiuni transfrontaliere sunt menite să epuizeze resursele de investigație ale statelor europene, iar în unele cazuri, autoritățile au fost forțate să coopereze din ce în ce mai mult pentru a combate comploturile.
Baza de date AP arată o creștere semnificativă a incidentelor, de la doar unul în 2023 la 26 în 2024, cu 6 cazuri deja documentate în 2025. Cele mai frecvent vizate sunt țările vecine Rusiei, precum Polonia și Estonia, dar au avut loc atacuri și în Letonia, Marea Britanie, Germania și Franța. Creșterea incidentelor sugerează o escaladare a campaniei rusești, iar oficialii avertizează că aceasta ar putea deveni tot mai periculoasă.
Pe lângă atacurile asupra infrastructurii și atacurile incendiare, Moscova a folosit și metode inovative, cum ar fi trimiterea de baloane meteorologice cu ţigări în Lituania și Polonia. Oficialii sunt îngrijorați că, în viitor, aceste baloane ar putea transporta și alte obiecte periculoase, inclusiv explozibili.
În pofida dificultății crescânde a anchetelor, cooperarea între autoritățile europene s-a intensificat, iar procurorii din Letonia, Lituania și Estonia au format echipe comune de anchetă. În Marea Britanie, polițiștii sunt instruiți să identifice atacurile care ar putea avea o susținere de stat. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea unei campanii care se dovedește a fi o amenințare continuă și costisitoare pentru securitatea europeană.
