Afirmațiile vin însă în contextul în care Federația Rusă continuă să încalce spațiul aerian al Republicii Moldova, iar în ultimii ani a recurs la presiuni energetice, restricții comerciale și operațiuni de influență politică.
”Pentru reluarea relațiilor, (R. Moldova, n.r.) trebuie doar să renunțe la comportamentul, la baza căruia stă rusofobia. Pentru asta este nevoie să elibereze deținuții politici, măcar să o elibereze pe mama a doi copii, Guțul, pur și simplu din considerente umanitare. Și trebuie, pur și simplu, să-și declare interesul în construirea unor relații bune cu Rusia. Rusia întotdeauna se relaționează pozitiv față de asemenea declarații, le salută și este gata să meargă pe calea normalizării relațiilor și construirii unei colaborări realmente reciproc avantajoasă” a declarat Dmitri Peskov.
Prezentarea Evgheniei Guțul drept deținut politic ignoră însă natura dosarului penal în care aceasta a fost condamnată. Bașcanul Găgăuziei a fost găsit vinovat de implicare în finanțarea ilegală a fostului partid ”Șor”, formațiune declarată neconstituțională în 2023. Dosarul vizează introducerea și gestionarea unor fonduri nedeclarate, provenite din Rusia. Condamnarea nu are la bază opiniile politice ale Evgheniei Guțul, ci fapte de finanțare ilegală reținute de instanță.
În același timp, Rusia, care solicită eliberarea unor pretinși deținuți politici din Republica Moldova, este acuzată de organizațiile internaționale pentru drepturile omului de reprimarea sistematică a opoziției și eliminarea pluralismului politic. Numeroși activiști, jurnaliști și opozanți ai Kremlinului au fost condamnați la ani grei de închisoare pentru criticarea regimului sau a războiului împotriva Ucrainei. Printre cele mai cunoscute cazuri se numără politicianul de opoziție Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 într-o colonie penitenciară rusă. Totodată, autoritățile de la Moscova au interzis sau au restrâns activitatea unor formațiuni politice independente și organizații civice, în timp ce criticarea invaziei Ucrainei poate atrage urmărirea penală.
Acuzațiile de rusofobie lansate de Peskov contrastează și cu acțiunile Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Numai în noaptea de 15 spre 16 octombrie, patru aparate de zbor au încălcat neautorizat spațiul aerian național, unul dintre acestea traversându-l de două ori. Incidentele s-au produs în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei.
Deschide și: Spațiul aerian al R. Moldova, survolat de drone în timpul nopții
În ultimele luni, dronele rusești au pătruns repetat în spațiul aerian moldovenesc, iar unele s-au prăbușit sau au explodat pe teritoriul statului.
Presiunile Moscovei nu se limitează însă la domeniul militar. Începând din 2022, Gazprom a redus unilateral volumele de gaze livrate Republicii Moldova, iar la 1 ianuarie 2025 a sistat complet furnizarea acestora, deși contractul cu Moldovagaz era valabil până în toamna anului 2026. Anterior, Rusia a impus în repetate rânduri embargouri asupra produselor moldovenești, inclusiv vinurilor și produselor agricole, măsuri considerate de autoritățile de la Chișinău drept instrumente de presiune politică.
Totodată, instituțiile de securitate și organele de drept din Republica Moldova au documentat scheme de finanțare politică ilegală și cumpărare a voturilor, atribuite unor rețele coordonate din Federația Rusă. Autoritățile au avertizat că Moscova a mobilizat resurse financiare de ordinul sutelor de milioane de dolari pentru a influența procesele electorale și a destabiliza situația politică.
În paralel, mai mulți oficiali și politicieni ruși au amenințat Republica Moldova cu repetarea scenariului ucrainean, în contextul apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană și al consolidării cooperării cu partenerii occidentali.
