Autoritățile române au declanșat mai multe operațiuni administrative de verificare a domiciliului și reședinței. Acțiunea cunoscută drept „Operațiunea Buletinul” vizează combaterea fenomenului prin care un număr mare de persoane își declarau domiciliul la aceeași adresă, uneori chiar mii, pentru a obține acte de identitate.
Una dintre principalele preocupări ale cetățenilor moldoveni rămași fără buletin se referă la alocațiile acordate copiilor cu cetățenie română: sunt acestea afectate de anularea cărții de identitate a părinților? Pentru a clarifica situația, publicația Gândul a solicitat un punct de vedere oficial din partea Ministerului Muncii din România.
Ce spune Ministerul Muncii de la București
Într-un răspuns oficial, Ministerul Muncii a transmis că plata alocației de stat pentru un copil cu cetățenie română nu poate fi încetată ca urmare a problemelor legate de actele de identitate ale părintelui, deoarece acest aspect nu constituie motiv legal de încetare.
Conform art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, alocația se acordă tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani care au cetățenia română, fără discriminare, precum și tinerilor peste 18 ani care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, până la finalizarea acestora.
În cazul copiilor cu dublă cetățenie (română și a Republicii Moldova), dreptul la alocație este acordat exclusiv în baza cetățeniei române, celelalte cetățenii neavând relevanță juridică.
Ministerul precizează că anularea actului de identitate românesc nu duce la pierderea alocației, ci doar la imposibilitatea temporară a părintelui de a încasa banii.
În această situație, conform art. 17 din HG nr. 577/2008, plata poate fi făcută celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau unei persoane împuternicite prin procură specială. Mandatarul are obligația de a anunța agenția teritorială cu privire la orice schimbare care ar putea duce la suspendarea sau încetarea drepturilor.
Pentru solicitarea și primirea drepturilor restante, persoana împuternicită trebuie să depună la agenția teritorială de domiciliu o cerere însoțită de copia procurii speciale.
Reluarea plății alocației
Dacă părintele obține ulterior un nou act de identitate românesc, reluarea plății alocației nu se face automat. Este necesară depunerea unei noi cereri la primăria unității administrativ-teritoriale de domiciliu sau reședință.
În cazul schimbării domiciliului într-un alt județ, agenția teritorială care a efectuat plata până la modificare va înceta plata și va transmite agenției competente datele necesare pentru reluarea acesteia, inclusiv ultima lună plătită și eventualele sume restante.
Când poate fi suspendată alocația
Conform art. 18 alin. (1) din HG nr. 577/2008, suspendarea alocației poate avea loc dacă reprezentantul legal nu comunică în scris, în termen de 15 zile, orice modificare care poate determina încetarea, suspendarea sau modificarea plății drepturilor.
Anchete privind acte de identitate false
În ianuarie 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false.
Potrivit anchetatorilor, este vorba despre destructurarea unei rețele care furniza documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. De asemenea, au fost verificate 104 adrese unde figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, pentru a se stabili dacă locuiesc efectiv la adresele declarate.
Anchetatorii susțin că unele adrese au fost stabilite fictiv prin contracte de închiriere false sau falsificate.
Reacția autorităților de la Chișinău
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că autoritățile de la Chișinău nu au pârghii de intervenție în deciziile ce țin de politica internă a României.
„Mesajul nostru către cetățeni a fost de fiecare dată să se asigure că au cel puțin o alternativă. Dacă există riscul ca buletinul românesc să nu mai fie valabil, este bine să existe un act de călătorie – fie pașaportul Republicii Moldova, fie cel românesc – pentru a evita situații complicate”, a precizat Mihai Popșoi.
