Marin Alla: Romii trebuie să înțeleagă rostul integrării în UE

„Sperietorile despre integrarea în UE trebuie combătute cu eforturi comuneˮ

Marin Alla consideră că trebuie combătute sperietorile precum că romii și LGBT reprezintă bariere în calea aderării Moldovei la familia europeană și că acest lucru e necesar de realizat în parteneriat cu societatea civilă, Guvern și comunitatea de romi.

„Am avut recent discuții în urma cărora am stabilit că, cel târziu în luna august, va fi creată o entitate a grupului rom, care va colabora strâns cu Guvernul Republicii Moldova, având rolul de a prelua informațiile și de a le transmite în comunitățile de romi”, precizează Marin Alla.

Potrivit liderului Tinerilor Romi, autoritățile nu iau suficient în considerare vocea romilor în procesul de integrare în UE, de aceea menirea grupului de lucru este să impulsioneze această comunicare, astfel încât situația să capete o amploare pozitivă.

Potrivit lui Marin Alla, rapoartele naționale și cele realizate de societatea civilă indică un grad de sărăcie în creștere și un exod continuu al populației, inclusiv al romilor. Această situație este cauzată de lipsa resurselor financiare în Moldova, în opinia lui Alla: „Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate prin care am putea beneficia de resurse financiare și de o Moldovă integrată într-un sistem mult mai liber, lipsit de influențe negative din toate părțile”.

Marin Alla își exprimă convingerea că Republica Moldova este țara în care drepturile, inclusiv ale grupurilor minoritare, sunt respectate. În același timp, spune reprezentantul comunității rome, există numeroase lucruri pe care „trebuie să ni le asumăm și să le implementăm, inclusiv aspecte ce vizează comunitatea, protecție socială persoanelor din afara câmpului muncii, mecanisme care trebuie să meargă în tandem cu politicile europene”.

Președintele de onoare al Uniunii Tinerilor Romi „Țărnă Rom” constată că, de când Moldova a devenit candidată la Uniunea Europeană, multe s-au schimbat, inclusiv comunitatea de romi a trecut printr-o transformare.

„Circa 30% din minoritățile etnice susțin integrarea europeanăˮ

Potrivit unui sondaj sociologic, peste 75% de moldoveni susțin ideea integrării europene, printre minoritățile etnice acest indicator fiind mai jos, de circa 30%, a remarcat pentru IPN directorul general al Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschii.

În 2024, organizații ale minorităților etnice – ucrainene, belaruse, bulgare și găgăuze – au inițiat o declarație prin care și-au exprimat sprijinul față de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În consecință, peste 40 de organizații au aderat la această declarație. Ulterior s-au alăturat inițiativei comunitățile romă, evreiască, azeră și armeană. Numărul susținătorilor aderării Moldovei la UE continuă să crească în comunitățile etnice, a relatat Veaceslav Reabcinschii.

Agenția Relații Interetnice este direct implicată în procesul de negociere și aliniere la standardele UE privind asigurarea drepturilor minorităților etnice. Face parte din componența a patru grupuri de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, după cum urmează: Sistem judiciar și drepturi fundamentale; Justiție, libertate și securitate; Educație și cultură; Protecția consumatorilor și Sănătate Publică.

Prin aderarea la UE, statele membre se angajează să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care protejează drepturile minorităților etnice și culturale. Minoritățile naționale pot beneficia de fonduri europene care sprijină dezvoltarea regională, incluziunea socială și combaterea sărăciei. Aceste fonduri sunt utilizate pentru proiecte care îmbunătățesc infrastructura, educația și oportunitățile economice în comunitățile minoritare.

De asemenea, odată cu aderare, minoritățile naționale au posibilitatea de a se implica activ în procesul decizional european prin reprezentanții lor la nivel național și european. Parlamentul European și Comisia Europeană oferă platforme pentru exprimarea preocupărilor și intereselor minorităților. UE încurajează dialogul intercultural și participarea minorităților naționale în inițiativele civice și politice, contribuind la o mai bună înțelegere și coeziune socială între diferite comunități etnice.

‍