Partidele pro ruse la „Marșul eternității”, alături de ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov

„Marșul Eliberării” a început la ora 10:00, de la Monumentul Eliberatorilor Chișinăului, situat lângă Academia de Științe, și s-a încheiat la Complexul Memorial „Eternitate”, unde mai multe partide pro-ruse, în frunte cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, au depus flori la focul veșnic. Potrivit organizatorilor, evenimente similare au avut loc și în raioanele republicii, „fără simbolică de partid și fără lozinci politice”, potrivit unui comunicat.

Totuși, participanții au mărșăluit prin centrul Capitalei, cu pancarte și drapele comuniste, până la Memorialul Eternitate, unde au ținut discursuri despre „eliberarea Moldovei de sub fascism”, scrie Ziua.md.

Potrivit acestora, astăzi mii de oameni onorează elirarea „salvatorilor”: „Astăzi, mii de oameni au răspuns apelului Blocului Patriotic pentru a cinsti fapta eroilor și a parcurge Marșul Eliberării, care se va încheia cu depunerea de flori la Memorialul „Eternitate”, scrie Irina Vlah într-un mesaj.

Și Igor Dodon, alături de Vasile Tarlev și Vladimir Voronin a fost prezent la eveniment: „Această zi a fost încă o dovadă că memoria poporului nu poate fi ștearsă. Poporul Moldovei este alături de cei care au apărat pacea și au adus mai aproape Victoria”.

Participanții au purtat atât tricolorul moldovenesc, cât și drapele roșii, intonând cântece sovietice și scandând lozinci precum „victorie”, „Moldova pentru pace” sau „trăiască marea victorie”.

Istoria, însă, arată că această zi a fost considerată o zi neagră: „Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele”, potrivit preşedintelui Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşanu”, Anatol Petrencu. Deportările în masă și foametea organizată în 1946-1947 au reprezentat o modalitate cruntă de umilire și disciplinare a populației băștinașe, fiind o conecință a acestei zile negre. Cei care mai sunt nostalgici după trecutul sovietic nu fac decât să idealizeze un regim criminal, adaugă istoricul.

De fapt, 24 august 1944 a marcat începutul unei lungi perioade de ocupație sovietică asupra Basarabiei, caracterizată prin represiuni severe împotriva populației românești. Au urmat deportări masive, foamete organizată, confiscarea proprietăților, cenzură strictă și teroare constantă, care au schimbat profund viața comunităților locale și au lăsat urme adânci în memoria colectivă.

Președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova a mai spus că, în perioada represiunilor sovietice, cei mai buni gospodari din sat au fost deportați în Siberia. Scopul era ca societatea să rămână dezorientată, intimidată și înfricoșată, astfel încât noii veniți să poată impune controlul.

Dincolo de Nistru, bărbații au fost scoși din vagoane și li s-a spus că vor fi trimiși înainte pentru a pregăti locurile de trai. În realitate, însă, aceștia au fost transportați la Ecaterinburg (pe atunci Sverdlovsk) și apoi încă 680 de kilometri spre nord, într-o rețea de lagăre cu centrul la Ivdel. În iarna anilor 1941-1942, marea majoritate a celor deportați și-au pierdut viața, a adăugat istoricul.

Evenimentul a coincis cu Ziua Independenței Ucrainei, dar membrii blocului nu au transmis niciun mesaj în legătură cu sărbătoarea din țara vecină, aflată în război cu Rusia pentru al treilea an la rând.