Creșterile salariale și combaterea muncii la negru pot reduce deficitul forței de muncă, opinii
Constatările și detaliile problemei deficitului forței de muncă au fost prezentate la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social. Sindicaliștii, prezenți la eveniment, au propus drept soluții creșterea salariului minim și combaterea muncii la negru, transmite IPN.
Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Lilia Franț, a menționat că salariul minim pe țară de 5 500 de lei nu acoperă minimul de existență, precizând că acesta ar trebui să fie de circa 7 000 de lei. „Dacă un salariu minim, pornind de la directiva UE despre salariile minime adecvate, ar trebui să ne asigure o pensie minimă, astăzi iarăși nu o avem și atunci e nevoie de alte resurse ale statului, care să acopere acest deficit”, a spus vicepreședinta CNSM.
Lilia Franț a subliniat că, neavând un salariu minim, nu este o pensie minimă și, practic, nu există o garantare pe parcursul întregii vieți. „Am vedea un plan eșalonat de creștere a salariului minim, pentru a ajunge la acea prevedere a directivei UE, care presupune 50% din salariul mediu lunar – asta ar fi o direcție pe care trebuie să o dezvoltăm în continuare și care va contribui la diminuarea deficitului forței de muncă”, a declarat Lilia Franț.
De asemenea, vicepreședinta CNSM a menționat că accentul trebuie pus la combaterea economiei informale, argumentând că persistă foarte multă forță de muncă declarată neangajată, dar care, de fapt, muncește la negru. Deși autoritățile au avut o campanie bună de informare despre minusurile angajării în câmpul muncii pe informal, nu s-a ajuns la fiecare cetățean, a conchis Lilia Franț.
Vicepreședinta CNSM a declarat că tinerii sunt printre cei care nu văd „angajarea pe alb” un aspect oportun pentru ei și, în consecință, 24% din populația între 15 și 35 de ani în țară sunt NEET (nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională). Tinerii aleg să lucreze ocazional, decât să aibă un loc de muncă stabil, asigurat, dar cu același salariu. Potrivit vicepreședintei CNSM, pregătirea tinerilor pentru piața muncii trebuie să abordeze inclusiv aspecte legate de muncă informală și să meargă paralel cu pregătirea lor profesională.
Viceprim-ministra Doina Nistor, ministra dezvoltării economice și digitalizării, a subliniat că tinerii trebuie să fie încurajați să fie activi în piața muncii și a dat asigurări că autoritățile pregătesc deja inițiative de stimulare pentru această categorie de populație. Prima vizează încurajarea tinerilor cu un supliment la salariu de 3000 de lei, timp de 12 luni.
Un alt aspect vizează dezvoltarea startup-urilor în rândul tinerilor. Urmează a fi extins programul național de startup-uri, derulat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. În această primăvară va fi anunțat încă un milion de euro – fonduri suplimentare, pentru ca tinerii să-și creeze afaceri digitale. Potrivit ministrei, este în proces de lucru un proiect de lege pentru încurajarea liber-profesionaliștilor.
Autoritățile și sindicaliștii prezenți la eveniment consideră că, pe lângă tineri, acțiunile statului trebuie să fie concentrare pe încurajarea femeilor să se întoarcă la muncă sau să se încadreze în câmpul muncii, prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copilului și a infrastructurii prietenoase copiilor.
„Avem rezerve în care putem să stimulăm mai multe femei să revină pe piața forței de muncă mult mai rapid”, a menționat ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, precizând că tot mai multe femei care au copii de vârstă preșcolară sunt încadrate în câmpul muncii. Aceste rezultate sunt datorate inclusiv flexibilizării programelor de muncă, investițiilor în creșă, a punctat ministrul.
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, a menționat că de situația de pe piața muncii depinde atât creșterea și reziliența economică, cât și bunăstarea populației.
„În timp ce salarizarea este principala sursă a veniturilor populației, Moldova înregistrează una dintre cele mai mici salarii din Europa. În timp ce remunerarea salarială raportată în PIB este una din cele mai înalte din Europa, economia națională fiind intensă în forță de muncă, deficitul pe piața muncii continuă să crească, fiind una din top constrângeri pentru mediul de afaceri”, a declarat Adrian Lupușor. Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” consideră că aceste probleme trebuie abordare prin politici publice ambițioase, care să prioritizeze la modul real ameliorarea situației pe piața muncii.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că, de la începutul anului curent, 7 021 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Din acestea, 2 883 sunt femei, persoane cu vârsta de 55 ani și peste (1 230), persoane cu dizabilități (89), migranți reveniți de peste hotare (47) și persoane de etnie romă (22).
