Planul de creștere a Moldovei, aprobat de Parlament! Dorin Recean: Acest acord ne pregătește pentru aderare la UE, dar și pentru un trai european acum

Planul de creștere economică a statului nostru este susținut financiar de Uniunea Europeană cu un suport de 1,9 miliarde de euro.

„Cei care critică și spun minciuni despre acest pachet de stimulare a economiei Republicii Moldova nu vor, de fapt, ca Moldova să primească investiții reale pentru dezvoltare. Vor să țină cetățenii în zona gri a sărăciei. Mai ales că noi avem printre cele mai mici datorii publice din toată Europa. Noi vrem să dezvoltăm Moldova acum și să o facem corect. Drumul nostru este clar: mai multe locuri de muncă, salarii mai bune și servicii publice moderne”, a declarat Dorin Recean de la tribuna centrală a Parlamentului.

Premierul a mai specificat că aceste investiții vin din UE, dar cu unele condiții și anume: reformele.  Șeful Executivului a explicat că acest Plan de creștere a Moldovei vine să ofere trăi în bunăstare aici, acasă.  Despre a nu mai aștepta ani de zile pentru ca viața să se îmbunătățească. Despre spitale dotate, școli moderne, drumuri sigure și salarii decente.

„Uniunea Europeană ne oferă un ajutor financiar fără precedent, dar succesul depinde de fiecare dintre noi. De felul în care muncim, construim și păstrăm unitatea. Acest acord ne pregătește pentru aderare, dar și pentru un trai european acum, nu peste 20 sau 50  de ani.

Când avem grijă de țara noastră, de oamenii noștri, Moldova poate!”, a mai spus Dorin Recean.

Planul de creștere a Republicii Moldova prevede un pachet financiar de 1,9 miliarde de euro. Acești bani vor fi repartizați în felul următor:

• 400 de milioane de euro granturi - ajutor gratuit din partea UE, bani care nu trebuie returnați;
• 1,5 miliarde de euro împrumuturi în condiții avantajoase. Acest împrumut se ia la rate foarte avantajoase, iar perioada în care trebuie întors este foarte mare - de 40 de ani. Iar primii 10 ani este o perioadă de grație, în care nu trebuie să întoarcem nimic din împrumut.

Planul de Creștere are două componente-cheie: reformele și investițiile.

Agenda de Reformă cuprinde 153 de măsuri concrete, structurate în 7 domenii esențiale:

dezvoltarea afacerilor și sprijinirea agriculturii moderne,

drumuri mai bune, rețele digitale rapide și accesibile,

o administrație fiscală eficientă și transparentă,

servicii publice mai bune în educație, sănătate și asistență socială,

protecția mediului și dezvoltarea energiilor regenerabile,

siguranță energetică și investiții în infrastructura critică,

combaterea corupției și consolidarea justiției, adică a statului de drept.

Cea de-a doua componentă a Planului – investițiile - înseamnă proiecte concrete, care vor avea un impact direct în viața de zi cu zi a oamenilor. Printre ele:

• Construcția drumului autostradă Chișinău-Ungheni, pentru interconectarea în rețeaua de autostrăzi europene prin România;
• Construcția a încă 2 linii electrice de interconectare de tensiune înaltă în rețeaua europeană;
• Modernizarea căii ferate și a nodurilor logistice, atât pentru transportul de pasageri, dar, mai ales, pentru transportul mărfurilor;
• Construcția a 2 spitale regionale moderne la Bălți și Cahul;
• Modernizarea infrastructurii de apă canalizare și drumuri în localități;
• Subvenții pentru industrializarea și modernizarea agriculturii;
• Construcția platformelor industriale pentru atragerea investițiilor în industria constructoare de mașini, electronică, farmaceutică și alte domenii cu locuri de muncă cu valoare adăugată înaltă;
• Eficientizarea energetică a clădirilor publice și private.

Potrivit autorităților, această facilitate ne va ajuta să beneficiem de fondurile de pre-aderare, care vor veni din anul 2028. Toate aceste proiecte nu doar modernizează țara, ci și pregătesc economia și administrația publică locală și centrală pentru integrarea în Uniunea Europeană și pentru absorbția fondurilor europene de preaderare din următorul buget al UE 2028–2034

Amintim, că acest document a fost semnat  la 9 mai 2025 de către premierul Dorin Recean și comisarul European pentru Extindere, Marta Kos.

‍