Planul de creștere economică – responsabilități și riscuri, prezentate de societatea civilă

Potrivit lor, dacă resursele nu vor fi corect gestionate, creșterea economică s-ar putea opri în momentul în care se vor întrerupe finanțările externe, transmite IPN.

Despre riscuri, provocări și responsabilitatea statului de a restitui banii împrumutați au discutat membrii societății civile la conferința „Planul de creștere economică pentru Republica Moldova: între așteptări și implementare – ce trebuie de urmărit?”, eveniment organizat de Expert-Grup.

Președinta Asociației obștești „Institutul Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a avertizat că dacă investițiile nu se vor face corect, ele nu vor genera o creștere economică pe termen lung, iar în cazul când intervențiile pe domenii vor fi dependente, într-o mare măsură, de resursele externe, există riscul de întrerupere a creșterii economice după ce se va opri finanțarea, de aceea este necesară o monitorizare strictă a investitorilor.

Din valoarea totală a Planului, 1,5 miliarde de euro constituie un împrumut pentru o perioadă de până la 40 de ani, în condiții avantajoase. Potrivit directorului executiv al Centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, dobânda creditului ar varia între 3-4%, iar autoritățile trebuie să își asume responsabilitatea acestui împrumut. Adrian Lupușor a făcut referire la apariția unor eventuale conflicte de interes politic, întrucât „banii nu sunt acordați unui partid, ci țării”. Astfel, directorul Expert-Grup admite că un potențial risc ar putea fi utilizarea banilor în interes electoral.

„Pentru a avea o creștere economică, Moldova este nevoită să împrumute acești bani”, a declarat, lidera de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă a Delegației UE la Chișinău, Julda Kielyte. Experta a adăugat că implicarea societății civile în procesul de monitorizare a implementării planului de creștere economică este necesară, pentru a asigura transparența și gestionarea eficientă a resurselor.

Acordul pentru Planul de Creștere a fost semnat pe 9 mai de către premierul Dorin Recean și eurocomisara pentru extindere, Marta Kos. Urmează ratificarea acordului în plenul Parlamentului.

‍