Primul caz de boală de babesioză, înregistrat în R. Moldova. ANSP vine cu recomandări pentru populație

Potrivit specialiștilor, babesioza este o boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor.

Cazul a fost confirmat la o femeie, care anterior fusese într-o țară africană. Boala a fost confirmată în Laboratorul Național de Referință în Infecții Asociate Asistenței Medicale și Rezistența la Antimicrobiene, Infecții Bacteriene și Parazitoze al ANSP. Femeia este originară din Irlanda, dar are reședința temporară în Republica Moldova.

„Persoana, în vârstă de 38 de ani, prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare. În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că, în luna ianuarie, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană.

Babesioza poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze. Deoarece bolnava a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, femeia a fost diagnosticată cu malarie. În legătură cu aceasta, probele de sânge au fost expediate în laboratorul ANSP pentru confirmarea diagnosticului primar. În rezultatul investigației, s-a stabilit că este un caz de babesioză”, ne informează specialiștii prin intermediul unui comunicat.

Conform informațiilor ANSP, în prezent, femeia beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.

În acest sens, cei de la ANSP vin cu recomandări pentru populație. Este important de știut că:

Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.

Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de antiprotozoice, antibiotice și medicamente antimalarice.

Măsurile de prevenție includ:

• evitarea expunerii la căpușe – aceste insecte se găsesc cel mai frecvent în zone cu vegetație abundentă, precum pădurile, zonele cu iarbă înaltă și tufișurile; dacă locuiți sau petreceți timp în astfel de zone, încercați să vă deplasați pe potecile bine amenajate și să evitați contactul cu vegetația deasă;
• purtarea de haine care acoperă pielea și utilizarea unui repelent pentru căpușe – dacă totuși nu puteți evita zone precum cele descrise mai sus, asigurați-vă că purtați îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi) și că aplicați pe piele un repelent pentru insecte;
• verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber – căpușele pot fi extrem de dificil de observat și este important să inspectați cu atenție scalpul, gâtul, axilele, zonele inghinale și în spatele genunchilor; nu ezitați să cereți ajutorul unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu accesibile;
• îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor – în cazul în care găsiți o căpușă pe corp, trebuie să o eliminați cât mai curând posibil; folosiți o pensetă cu vârf ascuțit pentru a apuca căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus; după eliminarea căpușei, dezinfectați zona mușcăturii cu alcool.

ANSP recomandă, în cazul când reveniți dintr-o călătorie din zone tropicale și prezentați semne de boală, evitați autotratamentele și adresați-vă la medic!

Este bine de știut că boala babesioza este caracteristică pentru animale, dar poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziții din familia Babesia, care atacă celulele roșii ale sângelui și se transmite prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

Pentru a stabili diagnoza, se examinează frotiurile de sânge în scopul detectării prezenței parazitului Babesia în interiorul globulelor roșii. Deoarece aspectul parazitului este foarte asemănător cu Plasmodiul falciparum, adesea acesta este confundat cu ultimul, boala fiind greșit considerată drept malarie tropicală. La fel, pentru diagnostic, pot fi utilizate testele serologice și moleculare.

‍