R. Moldova continuă să își piardă oamenii. Migrația rămâne principala cauză

Populația cu reședință obișnuită include persoanele care au locuit în principal, în ultimele 12 luni, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de eventualele absențe temporare.

Scăderea populației a fost mai accentuată în mediul rural – cu 2% față de anul 2024, în timp ce în mediul urban s-a înregistrat o descreștere de 1,4%.

Ca și în anii precedenți, principalul factor care a dus la reducerea numărului populației a fost migrația internațională. Conform estimărilor provizorii, anul trecut au emigrat 32,1 mii de persoane, un număr comparabil cu cel din anul anterior.

Structura populației rămâne relativ echilibrată. Municipiul Chișinău se remarcă prin cea mai mare pondere a populației apte de muncă (16–60/62 ani) și cea mai redusă pondere a populației vârstnice (61/63 ani și peste). În schimb, în UTA Găgăuzia – regiune autonomă din sudul țării – se înregistrează cea mai mare proporție de copii și adolescenți (0–15 ani), reprezentând 20,0% din populație, adică fiecare al cincilea locuitor.

La 1 ianuarie 2025, vârsta medie a populației a crescut cu 0,5 ani față de anul precedent, ajungând de la 41,1 ani la 41,6 ani. Totodată, ponderea populației vârstnice a crescut în toate regiunile țării, cele mai mari majorări fiind înregistrate în sud, cu o creștere de 0,3 puncte procentuale față de anul anterior. Coeficientul de îmbătrânire a populației (numărul persoanelor de 60 de ani și peste la 100 de locuitori) este estimat la 25,9, comparativ cu 25,2 în 2024.

În toate raioanele Republicii Moldova, femeile continuă să fie mai numeroase decât bărbații. Cele mai pronunțate dezechilibre de gen se înregistrează în raioanele Cimișlia, Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Ocnița, precum și în municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 de bărbați.

‍