Reforma justiției: progrese structurale și restanțe critice. Nota Centrului de Resurse Juridice

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Politic
Deși în ultimii patru ani s-au făcut pași importanți pentru reformarea justiției, dosarele sensibile nerezolvate și instabilitatea din instituțiile-cheie pun sub semnul întrebării profunzimea schimbărilor.
22.7.2025 21:50
22.7.2025 21:50
Deschide md
Politic

Este concluzia formulată într-o notă analitică de către președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, citat de IPN.

Printre principalele elemente ale reformei justiției, se arată în nota analitică, este revizuirea Constituției, care a consolidat independența judecătorilor prin eliminarea perioadei de probă și transferarea competenței de numire a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în locul Parlamentului.

Autorul menționează că un alt pas important a fost introducerea mecanismelor de evaluare externă a integrității candidaților pentru CSM și CSP, care, deși a scos la iveală probleme în peste 75% din cazuri, a generat un exod masiv de cadre – aproape 140 de judecători au părăsit sistemul. În paralel, Curtea Supremă de Justiție a fost resetată atât prin reformularea rolului său, cât și prin creșterea transparenței, dar rămâne vulnerabilă, din cauza numărului insuficient de judecători.

Potrivit președintelui CRJM, sustenabilitatea reformelor trebuie probată în timp și depinde într-o oarecare măsură de voința politică. Ilie Chirtoacă spune că în perioada 2021-2025, Parlamentul și autoritățile din justiție au contribuit la schimbări structurale fundamentale, creând premise pentru o justiție independentă și credibilă. Totuși, ritmul lent, restanțele și instabilitatea de la conducerea unor instituții-cheie au blocat creșterea încrederii cetățenilor în procesele de reformă.

Autorul notei analitice spune că pentru a redresa această situație este nevoie de stabilitate instituțională și de aplicarea consecventă a mecanismelor de integritate. „Comunicarea pro-activă, transparentă și clară la nivelul societății trebuie amplificată pe fonul unui fenomen tot mai larg de dezinformare, inclusiv pe subiectele din justiție”, a declarat Ilie Chirtoacă, autorul notei analitice.

În opinia șefului de la CRJM, pentru anii 202-2026, prioritățile strategice în justiție vizează finalizarea procesului de vetting al procurorilor, cu alocarea de resurse adecvate și respectarea unor termene stricte. Ilie Chirtoacă accentuează că este esențială consolidarea capacităților instituționale ale CSM și CSP, astfel încât evaluarea continuă a integrității și profesionismului judecătorilor și procurorilor să fie sustenabilă și eficientă chiar și după încheierea vettingului.

Stabilizarea conducerii Procuraturii Generale și a Procuraturii Anticorupție, prin procese de selecție bazate pe merit și oferirea unor garanții clare de mandat, rămâne o condiție-cheie pentru întărirea încrederii publice. Totodată, este necesară completarea Curții Supreme de Justiție și a celorlalte instanțe cu personal calificat, precum și o comunicare publică activă, care să contribuie la creșterea transparenței și la monitorizarea percepțiilor despre justiție.

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md