La baza acestui material stă analiza fotografiilor și înregistrărilor video publicate chiar de VOX Academy și de fondatoarea sa, Natalia Morari. Nu afirmăm că academia acționează în interesele cuiva. Scopul nostru este să arătăm pe cine implică în predarea „gândirii critice” și ce se cunoaște despre aceste persoane din surse deschise.
„Să pui la îndoială ceea ce citești”
VOX Academy a fost lansată oficial la 12 septembrie 2026, la Chișinău. Instituția se prezintă drept o școală de gândire critică, mass-media, comunicare publică și leadership, într-o perioadă în care, potrivit propriei prezentări, granița dintre informare și manipulare devine tot mai greu de distins.
Programul durează patru luni, iar taxa de participare este de 4.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro. Candidații trebuie să treacă printr-o procedură de selecție, despre care organizatorii afirmă că urmărește să evalueze felul în care gândesc și motivația lor. (EVZ, 06.08.2026).
Fondatoarea și coordonatoarea proiectului este Natalia Morari, jurnalistă și realizatoare a canalului YouTube Mlive (Morari.live, aproximativ 90.000 de abonați). În 2024, CEC a înregistrat-o drept candidat independent la funcția de președinte al Republicii Moldova (Radio Chișinău). Morari s-a aflat în centrul unui scandal în septembrie 2021, când a recunoscut că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri, cunoscut anterior sub numele de „raiderul numărul 1 din spațiul CSI”, Veaceslav Platon, pe care îl invitase de mai multe ori în emisiunile sale. După această dezvăluire, Morari a părăsit Consiliul de Supraveghere al TV8, iar postul a scos definitiv emisiunea sa din grila de programe.
Lansarea „VOX Academy” a avut loc la 12 septembrie curent, la Chișinău. Academia și Morari au publicat fotografii și videoclipuri de la eveniment pe Instagram. La 29 septembrie, academia a distribuit imagini de la o lecție la care o parte dintre cursanți participau online. Descrierea postării susținea că „în epoca post-adevărului nu este suficient să știi să citești, trebuie să știi să pui la îndoială ceea ce citești”.
Psihiatrul trimis în judecată la Kiev
Unul dintre formatorii VOX Academy este Vladislav Sova, psihiatru și narcolog din Kiev, cunoscut în spațiul public ucrainean pentru intervențiile sale pe teme medicale și politice.
La 22 septembrie, la zece zile după lansarea academiei, Natalia Morari l-a avut invitat într-o prelegere de aproximativ două ore, intitulată „Psihiatrul despre traume, leadership și iubirea de sine”. Unul dintre capitolele interviului a fost dedicat întrebării „De ce să mergi la VOX Academy?”.
În prezentările sale profesionale, Sova figurează drept psihiatru, psihoterapeut și specialist în tratarea dependențelor. (Doc.ua) Pe rețelele sociale se prezintă drept medic emerit al Ucrainei. A condus clinica privată Sionclinic și a activat ca adjunct al șefului unei secții de psihiatrie dintr-un spital clinic din Kiev.
Numele său apare însă și într-un dosar penal instrumentat de autoritățile ucrainene.
În octombrie 2023, Poliția și Procuratura din Ucraina au anunțat destructurarea unei presupuse scheme prin care bărbați apți pentru serviciul militar ar fi obținut documente medicale fictive, folosite ulterior pentru a evita mobilizarea și a părăsi statul. Potrivit anchetatorilor, un medic dintr-un spital psihiatric din Kiev ar fi înregistrat internări și tratamente inexistente. Documentele erau transmise comisiilor de expertiză medico-socială, iar beneficiarii obțineau un grad de dizabilitate. „Taxa” pentru un asemenea pachet de acte era de 6.000 de dolari.
Publicația ucraineană „Українська правда”, care a citat surse din organele de drept, l-a identificat pe Vladislav Sova drept suspect. Spitalul a confirmat că acesta ocupa funcția de adjunct al șefului secției de psihiatrie nr. 21. („Українська правда. Життя”, 30.04.2024). În aprilie 2024, procurorii au trimis dosarul în instanță, sub acuzațiile de fals în acte de serviciu și primire de foloase necuvenite de către o persoană cu funcție de răspundere. Potrivit relatărilor de la acea vreme, medicul risca până la zece ani de închisoare.
Sova apare de multă vreme în mass-media ca expert, nu doar în probleme medicale. În primăvara anului 2019, în plină dispută privind testele antidrog ale candidaților la președinția Ucrainei, a comentat analizele lui Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko la postul „Prîamîi”, Radio NV și în emisiunea Politeka, iar în „ziua tăcerii electorale” a oferit sfaturi privind votarea. În 2020 a înregistrat un apel video către Zelenski împotriva reducerilor din domeniul psihiatriei (znaj.ua).
În mai 2022, la trei luni după începutul invaziei ruse la scară largă, postul rusesc „Piatîi Kanal” (Canalul 5), citând site-ul newsua.ru, i-a atribuit lui Sova un „diagnostic” formulat de la distanță în privința președintelui ucrainean: „sindrom de epuizare psihologică totală”, tulburare nevrotică, episoade de anxietate până la atacuri de panică și avertismentul că, fără tratament, „totul se va termina rău. Până la spitalizare” (5-tv.ru, 13.05.2022). Teza privind „instabilitatea psihică” a lui Zelenski este un motiv recurent al propagandei ruse.
„Expert în securitate digitală”
Un alt nume promovat de VOX Academy este Sergiu Badan, prezentat într-un videoclip al instituției drept „expert în securitate digitală” și „activist civic”.
În înregistrare, Badan explică publicului cum poate identifica manipularea într-o știre.
Bloggerul este activ pe Facebook, YouTube, Telegram și Instagram, iar unele dintre videoclipurile sale au acumulat sute de mii de vizualizări. Într-o apariție la postul N4, acesta s-a prezentat drept inginer în domeniul navigației și absolvent al Facultății de Filosofie și Asistență Socială a Universității din Iași. În biografiile sale publice consultate nu este indicată însă o calificare în domeniul securității digitale.
În iulie 2025, proiectul de verificare a faptelor Stopfals.md i-a dedicat un articol în rubrica „Profilul propagandistului”, analizând mai multe dintre mesajele distribuite de acesta.
Într-un videoclip publicat la 2 decembrie 2024, Badan a numit-o pe Maia Sandu „uzurpatoare”, afirmând că ar fi obținut un nou mandat prezidențial prin falsificarea alegerilor. Totodată, a susținut că autoritățile ar fi închis peste 20 de posturi de televiziune independente de opoziție.
Mandatul prezidențial al Maiei Sandu a fost validat de Curtea Constituțională la 28 noiembrie 2024. În cazul posturilor de televiziune, suspendarea licențelor a fost decisă de Comisia pentru Situații Excepționale, care a invocat încălcări și legături ale proprietarilor cu persoane sancționate.
În alte materiale analizate de Stopfals, Badan a comparat unionismul cu nazismul, a afirmat că Europa ar fi intrat în război pentru obținerea unor „dividende” și a susținut că neutralitatea Republicii Moldova ar fi putut preveni războiul. De asemenea, a prezentat Ziua Europei drept o sărbătoare inventată pentru a înlocui Ziua Victoriei.
Verificatorii de fapte descriu fundamentul ideologic al discursurilor sale drept „moldovenism toxic”, acesta fiind și un promotor al tezei existenței unei „limbi moldovenești” distincte, promovată și de Ministerul rus de Externe. Materialul Stopfals a fost menționat de publicația românească Context.ro într-o sinteză despre ingerințele în alegerile din 2025 (Context.ro).
Badan o cunoștea pe Natalia Morari și înainte de apariția academiei: la 4 decembrie 2025 a fost invitatul Mlive într-un interviu de o oră și jumătate, „Nu-i poți amăgi pe toți tot timpul”, cu capitolele „Statul capturat 2.0” și „Avem o sectă care trebuie dizolvată” (YouTube, Mlive). În vara anului 2026, după scandalul Moldatsa, a scris că „singura demisie în spirit european” ar fi demisia Maiei Sandu (noi.md), iar în toamnă a susținut protestul judecătorilor nemulțumiți de salariile mici și a comentat subiectul pe pagina postului TV6, asociat cu Șor, a cărui licență fusese suspendată în 2022 (TV6, Facebook).
Lista formatorilor, eliminată de pe site
Înainte de lansarea oficială a academiei, pe site-ul vox.academy a fost publicată o listă a persoanelor care urmau să susțină cursurile. Ulterior, lista a fost eliminată.
În versiunea inițială figurau 11 nume, printre care Natalia Morari, fostul viceministru al Afacerilor Externe Valeriu Ostalep, consultantul politic Ian Lisnevschi, jurnaliștii Gheorghe Gonța și Iulia Fiodorova, Cristina Guțu, verișoara Nataliei Morari, precum și H.D. Hartmann, Oana Eftimie, Marius Tucă și Sergiu Badan.
Valeriu Ostalep este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de guvernarea de la Chișinău și partenerii occidentali ai Republicii Moldova.
În august 2026, publicația românească Evenimentul Zilei a scris despre componența echipei VOX Academy, citând o investigație potrivit căreia Ostalep utilizează frecvent narațiuni asemănătoare celor promovate de Ministerul rus de Externe, inclusiv acuzații privind presupusa subordonare a autorităților moldovenești față de Occident.
Aceeași relatare a evidențiat contrastul dintre discursul său public și activitatea companiei sale din domeniul armamentului, care furnizează echipamente structurilor de forță din Republica Moldova. (EVZ, 06.08.2026)
VOX Academy nu a oferit public o explicație privind eliminarea listei formatorilor. O parte dintre persoanele anunțate inițial continuă însă să apară în materialele foto și video ale instituției.
Fost judecător care nu a trecut vetting-ul, printre participanți
În fotografiile de la lansarea VOX Academy poate fi identificată Marina Anton, fost judecător al Curții de Apel Chișinău, care nu a promovat evaluarea externă a integrității.
Anton a devenit judecător în 1999, iar din 2005 a activat la Curtea de Apel Chișinău.
La 24 iunie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat nepromovarea evaluării externe la criteriul integrității etice și a dispus eliberarea sa din funcție, cu interdicția de a ocupa o funcție de judecător timp de șase ani.
Comisia de evaluare a identificat mai multe situații care, în opinia evaluatorilor, ridicau probleme de integritate.
Printre acestea se numără șase pachete turistice achiziționate la prețuri reduse printr-o agenție deținută de soțul unui avocat ale cărui dosare erau examinate de Anton, precum și nouă zboruri în care judecătorul și avocatul au călătorit în aceleași perioade.
Evaluatorii au mai invocat faptul că Anton nu s-a abținut de la examinarea unor dosare care îl vizau pe un procuror ce instrumentase anterior o cauză penală împotriva sa. Un alt episod a vizat o convorbire telefonică purtată cu o colegă judecătoare despre dosarul soțului acesteia, pe care Anton nu a declarat-o conform legii.
Comisia a analizat și hotărâri judecătorești considerate arbitrare în raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cele privind dizolvarea asociațiilor Falun Dafa.
În timpul audierilor, Anton a respins interpretarea evaluatorilor. A susținut că pachetele turistice au fost cumpărate de soțul său, că suprapunerea zborurilor a fost întâmplătoare și că discuția cu colega judecătoare a vizat o confuzie în programul ședințelor.
În decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a exclus din decizie unul dintre episoade, dar a precizat că existența unui singur temei este suficientă pentru nepromovarea evaluării. (CSJ, hotărârea din 30.12.2025; TV8).
Foști candidați ai lui Șor și activiști din anturajul grupării
În imaginile publicate de VOX Academy apar și persoane care au avut legături politice sau publice cu gruparea lui Ilan Șor, precum și foști candidați ai altor formațiuni.
Candidatul unui partid declarat neconstituțional. Sergiu Cebotari a candidat la alegerile parlamentare din 2019 din partea Partidului „Șor”, în circumscripția uninominală nr. 32 din Chișinău. În biografia sa electorală este prezentat drept specialist în pază și securitate și administrator al companiei Scorpion-Pro SRL (IPN, 18.02.2019). A obținut 1.117 voturi (4,19%), clasându-se pe locul cinci din șase candidați (alegeri.md). În iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul „Șor” neconstituțional.
Jurnalista din anturajul lui Șor. Daria Fiodorova a candidat în 2021 la funcția de primar al municipiului Bălți din partea partidului „Ai Noștri” (IPN, 26.10.2021). La 26 iunie 2023, la o săptămână după declararea neconstituționalității Partidului „Șor”, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă, Obligații, Realizări” („Ș.O.R.”); în mesajul video, alături de el apar Fiodorova și Dumitru Beschieru.
De asemenea, potrivit Ziarul de Gardă (20.07.2023), Fiodorova a lucrat pentru PSRM și a fondat portalul cenzura.md, care, în aprecierea publicației, justifică războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În aprilie 2024, Fiodorovei i-a fost interzisă intrarea în România. Potrivit informațiilor publicate de Nokta și Ziarul de Gardă, ea se numără printre activiștii vizați de restricțiile autorităților române în contextul pregătirii unor proteste plătite la București. Fiodorova a pus interdicția pe seama participării sale la un festival de tineret la Soci și a opiniilor politice.
Candidatul cu traseu prin mai multe partide. Ruslan Poperecinîi este jurist și manager comercial. În 2015 a candidat la Consiliul Municipal Chișinău pe lista „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi, iar în 2021 — la Parlament din partea partidului „Puterea Oamenilor” (alegeri.md).
Ulterior, potrivit fișei sale de candidat, a făcut parte din echipa partidului MAN al lui Ion Ceban. Iar într-o fotografie de pe site-ul deputatului Renato Usatîi, indexată în mai 2026, Poperecinîi apare alături de echipa politică a acestuia.
Roman Leșan este un activist care a participat la protestele grupării lui Ilan Șor din octombrie 2022, inclusiv filmând acțiunile forțelor de ordine. Potrivit informațiilor publice, a participat și la evenimentele organizației „Evrazia”, asociată cu finanțarea din partea lui Șor.
Pe rețelele sociale, Leșan este asociat cu Margarita Sorokina (prezentată drept soția sa), care se prezintă drept corespondentă MLive, proiectul media al Nataliei Morari.
În fotografiile publicate mai jos, Sorokina apare alături de Mika Badalian, reprezentantul „Evrazia” în Armenia, și de Konstantin Pridîbailo, corespondent RT.
Admiratoarea lui Putin, conectată la lecția despre realitate și minciună
Una dintre cele mai controversate prezențe identificate în materialele publicate de VOX Academy este Liudmila Corsun, avocată stabilită de peste două decenii în afara Republicii Moldova și președinte al „Autonomiei Federale Național-Culturale a Moldovenilor din Rusia”.
Într-o imagine de la lecția intitulată „Granița dintre realitate și minciună”, susținută de sociologul și consultantul politic Ian Lisnevschi, printre participanții conectați prin videoconferință apare numele „Ludmila Corsun”.
În cadrul lecției, Lisnevschi le explica participanților cum influențează emoțiile percepția faptelor.
Organizația condusă de Corsun a fost înregistrată la Moscova în martie 2018. În noiembrie același an, aceasta a participat la o emisiune a postului de radio „Komsomolskaia Pravda — Crimeea”, dedicată moldovenilor din peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia. (crimea.kp.ru). În 2020 și 2021, organizația sa a primit aproximativ 1,7 milioane de ruble pentru două proiecte culturale despre cetatea medievală Mangup din Crimeea, prezentate sub tema „frăției de arme” dintre popoare.
Corsun a promovat în mod repetat mesaje apropiate discursului oficial al Moscovei. Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, aceasta avertiza, într-un articol publicat pe o platformă rusă, asupra unei posibile „revoluții portocalii” în Republica Moldova, pe care o integra într-o presupusă strategie antirusească. (ksnko.ru)
În august 2024, Corsun și-a anunțat intenția de a candida la președinția Republicii Moldova: „Văzând încotro se îndreaptă republica, nu pot rămâne deoparte” (NewsMaker). NewsMaker și publicația românească EVZ au scris că aceasta îl susține pe Vladimir Putin. CEC a refuzat să o înregistreze, constatând că nu cunoaște suficient limba română; instanța a menținut refuzul (CSJ). La 31 august a depus din nou documentele și a primit un nou refuz, în aceeași ședință în care comisia a respins cererea lui Vasile Bolea, candidatul blocului prorus „Victorie” (NewsMaker).
În decembrie 2025, a participat la o masă rotundă în Duma de Stat a Federației Ruse și, potrivit relatării fundației „Russki Mir”, finanțată de statul rus, a afirmat că limba rusă este „eliminată artificial” din Republica Moldova (russkiymir.ru).
În februarie 2026, Deschide.md a scris despre faptul că Liudmila Corsun și Alexandr Ciuprin — membru al partidului „Rusia Unită”, prezent la masa prezidiului conferinței sale de presă electorale — ar fi acționat în Republica Moldova sub coordonarea unui locotenent-colonel al FSB. Conform datelor obținute, după eșecul candidaturii, Corsun s-ar fi orientat spre proiecte civice și bisericești, inclusiv alături de organizația fostului consilier al lui Igor Dodon, Serghei Mișin (Deschide.md).
