ANALIZĂ // Pacea în Ucraina pare tot mai îndepărtată după convorbirea telefonică dintre Trump și Putin

Convorbirea telefonică mult mediatizată dintre președintele american și omologul său rus, care a avut loc luni, a servit mai ales pentru a evidenția cât de îndepărtată este o astfel de realizare, scrie Digi24.RO.

Și, mai important, privind în perspectivă, a ridicat noi întrebări cu privire la cât de implicat dorește să fie Trump și a adâncit diviziunile transatlantice cu privire la încheierea războiului.

Ucraina și partenerii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu de 30 de zile, pentru a permite începerea negocierilor privind un acord de pace permanent. Moscova a refuzat, insistând asupra negocierilor imediate pentru un acord final. Întrucât acest proces ar putea dura luni de zile, pare a fi o stratagemă pentru a permite Rusiei să continue ofensivele care ucid civili nevinovați.

Anunțând după convorbirea telefonică cu Putin că Ucraina și Rusia vor purta acum discuții „așa cum numai ele pot” despre un armistițiu și, în cele din urmă, despre încetarea războiului, în timp ce luptele continuă, Trump s-a aliat prietenului său de la Kremlin.

Trump a adăugat luni o nouă ambiguitate eforturilor de pace din ce în ce mai ineficiente. El nu a făcut nimic pentru a contracara o sugestie anterioară a vicepreședintelui JD Vance, potrivit căreia SUA ar putea pur și simplu să se spele pe mâini dacă nu se înregistrează progrese. „Vă spun, sunt implicate ego-uri mari, dar cred că se va întâmpla ceva. Și dacă nu se întâmplă, eu mă retrag și ei vor trebui să continue”, a declarat președintele reporterilor în Biroul Oval după convorbire.

Amenințarea cu retragerea este o tactică clasică a negociatorilor. Dar, având în vedere scepticismul extrem al administrației față de ajutorarea Ucrainei, s-ar putea să nu fie o cacealma.

Trump a lăsat, de asemenea, impresia că SUA vor juca un rol mai puțin direct în timp ce Rusia și Ucraina vor purta discuții. El a lansat o idee vagă, sugerând că Vaticanul și noul papă american Leo ar putea să se implice. Majoritatea observatorilor consideră că nu va fi pace dacă America nu va exercita o influență maximă.

„Am impresia că președintele nu a încercat deloc să-l preseze pe Putin. Este bine că au avut o conversație de două ore, dar ce avem la final?”, a întrebat Beth Sanner, fost director adjunct al serviciilor naționale de informații.

„Putin continuă să aibă cereri maximaliste... un acord pentru a discuta despre un cadru pentru negocierea unui acord de pace și, eventual, un armistițiu care ar urma după acorduri privind multe aspecte”, a declarat Sanner pentru Boris Sanchez de la CNN.

„Este o convorbire pe care mi-e foarte greu să o interpretez altfel decât că Putin a obținut exact ceea ce voia.”

Rusia pare foarte mulțumită de convorbire

Ca de obicei, a existat mister în jurul conținutului convorbirii dintre Trump și Putin, față de care acesta din urmă a dat dovadă de mult respect. Persoanele din afară știu doar ceea ce Kremlinul și Casa Albă vor să știe despre cum a decurs conversația.

Însă oficialii ruși au oferit câteva indicii interesante despre atmosfera convorbirii. „Vă pot spune că conversații de o asemenea durată sunt rare atunci când ambii președinți... niciunul dintre ei nu a vrut să încheie conversația și să închidă telefonul”, a declarat luni Iuri Ușakov, consilier prezidențial al Kremlinului, într-un comentariu care nu va contribui prea mult la calmarea îngrijorărilor criticilor lui Trump, care consideră că acesta este o țintă ușoară pentru Putin.

Înainte de a avea loc, convorbirea de luni părea că ar putea marca un punct de cotitură în eforturile până acum sterpe ale SUA de a pune capăt războiului. La urma urmei, Trump a declarat pentru Fox News într-un interviu acordat în timpul turneului său în Orientul Mijlociu de săptămâna trecută că „a sosit momentul decisiv”, alimentând așteptările că va adopta o atitudine dură față de Putin.

Duminică, trimisul special al președintelui, Steve Witkoff, a declarat pentru ABC News că „președintele are o forță de personalitate de neegalat”. Witkoff a adăugat: „Trebuie să vorbească la telefon cu președintele Putin, iar asta va clarifica unele blocaje și ne va duce acolo unde trebuie să ajungem.

Cred că va fi o convorbire foarte reușită”. Dar Trump nu va folosi pârghia de care dispune SUA – de exemplu, ar putea înăspri sancțiunile împotriva Rusiei sau ar putea trimite mai multe arme și muniție în Ucraina.

Întrebat de reporterii din Biroul Oval de ce nu va impune noi sancțiuni, Trump a răspuns: „Pentru că cred că există o șansă de a obține ceva, iar dacă faci asta, ai putea agrava și mai mult situația”.

El a avertizat: „Dar ar putea veni un moment în care asta se va întâmpla”. În absența unui termen limită sau a unor detalii mai concrete, însă, amenințarea lui Trump nu are greutate. Pare mai degrabă o frază menită să-i ușureze presiunea asupra sa, decât să-i atragă atenția lui Putin.

Trump și-a reînnoit, de asemenea, nemulțumirile cu privire la costul războiului din Ucraina, precizând că nu va urma exemplul administrației Biden în ceea ce privește ajutorul militar acordat Kievului, fără de care eforturile de respingere a forțelor ruse vor fi sever limitate.

„Am acordat o sumă enormă... Este păcat”, a declarat președintele.

Zelenski, politicos, contrazice poziția lui Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe X după discuții că a vorbit de două ori cu Trump luni – o dată înainte ca liderul american să discute cu Putin și o dată după, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii europeni, printre care președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Având în vedere necesitatea strategică pentru Zelenski de a evita noi conflicte cu președintele american după disputa din februarie din Biroul Oval, acesta a fost diplomatic.

Însă, într-o declarație lungă pe X, Zelenski a contrazis formula lui Trump. El a cerut sancțiuni mai severe împotriva Rusiei dacă aceasta nu este dispusă să înceteze uciderea ucrainenilor. El a propus negocieri directe cu Rusia la Vatican, în Turcia sau în Elveția, dar a spus că acestea trebuie să implice reprezentanți europeni și americani. Și a avertizat: „Este crucial pentru noi toți ca Statele Unite să nu se distanțeze de discuții și de eforturile de pace, deoarece singurul care beneficiază de pe urma acestui lucru este Putin”.

„Acesta este un moment decisiv. Lumea poate vedea acum dacă liderii săi sunt cu adevărat capabili să asigure un armistițiu și să realizeze o pace reală și durabilă”, a scris Zelenski, într-un comentariu care poate fi interpretat la prima vedere sau ca o critică a eforturilor lui Trump. Trump spune adesea că vrea să-și dedice al doilea mandat instaurării păcii. Și dacă este sincer, ar putea lăsa lumea într-o stare mai bună.

„Întreaga mea viață este ca o serie de înțelegeri – o mare înțelegere”, a declarat Trump luni. Dar eforturile sale de până acum sunt sporadice. Dimpotrivă, luptele din Ucraina și Gaza s-au intensificat de la preluarea mandatului său. Trump a revendicat săptămâna trecută o victorie umanitară notabilă, obținând eliberarea ultimului ostatic american din Gaza, prin acordul de a purta negocieri indirecte cu Hamas, ocolind Israelul. Dar interesul în scădere al lui Trump pentru încheierea războiului declanșat după atacurile din 7 octombrie 2023 a dus la un vid. Acum, premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat o nouă ofensivă menită să controleze întreaga enclavă, unde zeci de mii de palestinieni mor de foame.

Situația lor este un semn rău pentru Ucraina, dacă Washingtonul își pierde interesul și pentru această țară. În altă parte, președintele și-a atribuit meritul pentru încheierea escaladării terifiante dintre India și Pakistan în această lună, pe tema Kashmirului. Dar India – în ciuda legăturilor strânse cu Casa Albă – a contestat afirmațiile potrivit cărora intervenția SUA a fost decisivă.

Astfel de conflicte sunt alimentate de zeci de ani de nemulțumiri istorice și naționaliste. Și fiecare dintre ele poate fi existențial pentru liderii implicați. Așadar, nu este deloc surprinzător că cei implicați nu sunt clintiți de eforturile lui Trump, care sunt superficiale în comparație cu standardele de pace istorică promovate de SUA în locuri precum Orientul Mijlociu și fosta Iugoslavie. Astfel de războaie se desfășoară pe parcursul a generații întregi. Calendarul lui Trump este de zile și săptămâni.

Putin și Trump „merg în același ritm”

„Cred că Putin vrea să o facă... dacă aș fi crezut că președintele Putin nu vrea să termine cu asta, nici măcar nu aș fi vorbit despre asta”, a declarat Trump în Biroul Oval. Dar este mai greu ca niciodată să fim optimiști că liderul rus dorește cu adevărat să pună capăt războiului în curând. Desigur, conflictul a ruinat economia Rusiei și a ucis zeci de mii de tineri ruși.

Însă, în comunicatul său, Rusia a afirmat că Putin a subliniat că, pentru ca războiul să se încheie, trebuie abordate „cauzele profunde” ale acestuia. Printre acestea se numără afirmații speculative potrivit cărora Ucraina trebuie „denazificată” (cu alte cuvinte, Zelenski și guvernarea democratică trebuie înlăturate) și trebuie impuse restricții severe asupra suveranității, sistemului politic și dreptului țării de a-și decide propriul destin.

Sigur, Putin vrea pace, dar numai în condiții pe care Ucraina nu le-ar putea accepta dacă vrea să rămână o națiune independentă. Acum câteva săptămâni, Trump a cerut Rusiei să înceteze atacurile asupra civililor și s-a întrebat cu voce tare dacă Putin „îl manipulează”.

Având în vedere că luni i-a dat Rusiei ceea ce voia, este legitim să ne întrebăm dacă Trump este mai puțin manipulat decât manipulator.

‍