ANALIZĂ // Vestul a ridicat restricțiile, dar Kievul suferă din cauza lipsei rachetelor de croazieră. Arma pe care o așteaptă Zelenski

Este vorba despre rachetele germane Taurus, potrivit uneri analize The Times despre stadiul livrării acestor arme și implicațiile utilizării lor, transmite Digi24.ro.

Dacă v-ați afla într-un buncăr sau într-un centru de comandă situat la mai puțin de 500 de kilometri de granița ucraineană, anunțul că Kievul poate lansa rachete fabricate în Occident asupra Rusiei v-ar da de gândit.

La urma urmei, perspectiva ca Kievul să lanseze rachete de croazieră asupra Rusiei ar putea afecta liniile de aprovizionare și, în cele din urmă, ar putea submina încrederea publicului în capacitatea Kremlinului de a susține un război aflat în al treilea an.

Cu toate acestea, forțele președintelui Putin ar rămâne relativ neafectate de această evoluție, nu în ultimul rând pentru că ucrainenii se plâng de mult timp că, chiar dacă ar vrea să tragă asupra țintelor Kremlinului, nu dispun de armele necesare pentru a face acest lucru.

Racheta germană Taurus, asteptată cu nerăbdare de Kiev

În fruntea listei de dorințe a Kievului se află racheta de croazieră germană Taurus care, în ciuda anunțului Berlinului că restricțiile privind armele occidentale trimise în Ucraina vor fi ridicate, nu a fost încă lansată în condiții reale pe linia frontului.

Caracteristica sa unică, pe lângă raza de acțiune, este că Taurus este echipată cu o ogivă capabilă să distrugă buncărele, care ar putea distruge ținte de mare valoare cu sisteme de apărare pe care alte rachete nu le-ar putea penetra.

Analiștii militari sugerează că, dacă Kievul ar primi rachetele Taurus, ar putea executa lovituri de precizie împotriva țintelor de mare valoare aflate adânc în interiorul Rusiei.

Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar perturba liniile de aprovizionare ale forțelor rusești în avans. Sunt mari „dacă”. Friedrich Merz, cancelarul de centru-dreapta, a anunțat că aliații au ridicat restricțiile de rachetă în această săptămână, punând capăt limitelor autoimpuse care au stârnit furia Kievului.

„Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra, de exemplu, atacând poziții militare din Rusia”, a declarat Merz. „Cu foarte puține excepții, nu a făcut asta până de curând. Acum poate să o facă.”

Înainte de declarațiile sale, nu era clar dacă rachetele britanice Storm Shadow și franceze Scalp – care pot lovi ținte de la o distanță de peste 250 de kilometri – au fost aprobate pentru utilizare numai în regiunile ruse capturate de lângă graniță.

Aceste rachete și sistemele tactice de rachete ale armatei americane (Atacms) – care pot ajunge până la 300 de kilometri – au fost utilizate pentru prima dată împotriva țintelor militare din regiunile ruse Briansk și Kursk în noiembrie.

Acum, ucrainienii au fost alungați din Kursk, iar rușii se adună la granița cu orașul Harkov, iar momentul livrării acestor rachete ar putea fi crucial.

Rusia avansează într-un ritm constant, cucerind marți patru sate de frontieră din regiunea Sumy, din nord-estul Ucrainei, la câteva zile după ce Putin a declarat că a emis un ordin de instituire a unei zone tampon de-a lungul frontierei.

De ce n-a primit Kievul rachete de croazieră până acum

În ultimii trei ani, SUA și aliații săi europeni s-au abținut să trimită Ucrainei armele de care are nevoie pentru a-i alunga pe ruși, din cauza îngrijorărilor legate de escaladarea conflictului și de amenințarea unui război nuclear.

Adesea, relaxarea restricțiilor sau deciziile de a trimite arme mai puternice au venit la luni, dacă nu la ani, după ce Ucraina le-a solicitat pentru prima dată. În mod neobișnuit, Marea Britanie s-a arătat mult mai puțin reticentă la riscuri decât SUA.

Sub presiunea lui Merz, fostul guvern german condus de SPD, sub Olaf Scholz, a respins în repetate rânduri livrarea rachetelor Taurus către Ucraina.

De la preluarea puterii, însă, Merz s-a arătat reticent, sugerând că rachetele nu vor fi trimise în curând și că, dacă vor fi trimise, acest lucru se va face în secret.

Surse apropiate lui Merz sugerează că acesta este în continuare în favoarea livrării rachetelor Taurus, dar ezită să o spună deschis, deoarece nu dorește o dispută publică cu noii săi parteneri de coaliție din SPD.

Conform acestei logici, ar putea fi mai ușor pentru Merz să ceară iertare decât permisiune. Kremlinul a profitat rapid de aparenta indecizie de la Berlin.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat: „El (Merz) a spus ieri cu atâta pretențiozitate că de acum înainte și pentru totdeauna nu vor mai exista restricții privind raza de acțiune a loviturilor”.

El a subliniat contradicțiile aparente din interiorul Germaniei cu privire la rachetele Taurus, adăugând că Moscova suspectează că decizia de a permite lovituri în Rusia a fost luată cu mult timp în urmă, dar „ținută secretă”.

Armele sunt, fără îndoială, extrem de necesare. De-a lungul liniei frontului din Ucraina, soldații se plâng că, atunci când Ucraina avea rachetele, existau restricții. Acum au permisiunea, dar nu au rachete.

Kievul a consumat majoritatea rachetelor cu rază lungă de acțiune Storm Shadow/Scalp pe care le-a primit în livrările anterioare de arme.

Există, de asemenea, îndoieli persistente cu privire la disponibilitatea președintelui Trump de a trimite mai multe arme pe linia frontului, în ciuda aparentei sale reconsiderări a angajamentului lui Putin față de pace.

Implicațiile utilizării rachetelor Taurus

Taurus este, așadar, elementul care schimbă regulile jocului.

Cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, rachetele depășesc capacitățile altor arme occidentale donate Ucrainei și dispun de sisteme avansate de ghidare care le ajută să navigheze în medii complexe și să evite apărarea inamică.

Matthew Savill, directorul departamentului de științe militare al Royal United Services Institute, a declarat că, dacă rachetele Taurus ar fi lansate de la graniță, ar putea lovi ținte aflate în apropierea Moscovei.

Deși acesta ar fi un scenariu de coșmar pentru mulți dintre aliații Kievului, există un scenariu mai probabil. Ucraina le-ar folosi pentru a viza depozitele de muniție, centrele de comandă și control, depozitele de combustibil și alte locații similare care le-ar permite să perturbe sprijinul acordat forțelor ruse în apropierea frontierei sau care luptă în interiorul Ucrainei, a spus el.

Ar putea exista și un beneficiu secundar, prin care loviturile profunde care vizează buncărele și depozitele ar putea forța rușii să-și reorganizeze apărarea aeriană și să ofere ucrainienilor mai mult spațiu pentru a trece cu dronele prin breșe.

Cu toate acestea, rachetele nu ar avea o rază de acțiune suficient de lungă pentru a distruge părți importante ale centrelor industriale militare rusești, deoarece acestea se află și mai adânc în interiorul țării, cum ar fi în zona economică Alabuga, în Republica Tatarstan, în sud-vestul Rusiei.

„Acesta este motivul pentru care ucrainenii dezvoltă programul de atacuri cu drone de lungă distanță și propriile rachete de croazieră”, a spus Savill.