Igor Zaharov, despre reformarea CSS: Nu putem aștepta câte jumătate de an ca să fie implementate măsuri necesare pentru protecția securității R. Moldova
”Arhitectura instituțională a securității în Republica Moldova se schimbă de câțiva ani. S-a adoptat strategia de securitate națională, s-a adoptat strategia de apărare națională și acum se adoptă Legea securității naționale, care este, de fapt, legea de bază a securității statului. Această lege datează din anul 1995, deci, timp de 30 de ani, această lege nu a fost schimbată. Acum se dorește schimbarea acestei legi, deoarece trăim într-o epocă diferită, cu diferite riscuri la adresa noastră, avem un război la hotar” a explicat Zaharov.
Potrivit lui, proiectul privind modificarea Legii securități naționale se referă inclusiv și la CSS. Se propune ca CSS să fie un organ, care nu are doar competențe de a da decizii cu caracter consultativ sau recomandări, dar deciziile Consiliului Suprem de Securitate să fie cu caracter obligatoriu, executoriu în domeniu securității.
”Trebuie să întelegem cum funcționau până acum lucrurile. Se întrunea CSS-ul în diferite ședințe, foarte importante, cu subiecte importante, se discuta, erau dezbateri, se venea cu recomandări și, uneori, aceste recomandări se lăsau. Uneori se implementau, alteori nu se implementau. Noi nu putem să așteptăm sau să vedem dacă o instituție sau alta va implementa deciziile CSS. Timpul de reacție este foarte important și, atunci când noi lăsăm la cheremul unui sau altui funcționar, ca să stăm jumătate de an ca să fie implementat ceva, acest lucru nu este normal” a declarat Igor Zaharov.
Consiliul Suprem de Securitate, prezidat de șeful statului, Maia Sandu, ar putea primi atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS, Lilian Carp, care urmează să fie supus consultărilor publice.
Potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.
Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare extinsă între instituții.
