Legea azilului, modificată: garanții suplimentare persoanelor cu nevoi speciale

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Social
Copiii neînsoțiți, victimele violenței, persoanele vârstnice și cele cu dizabilități vor beneficia de garanții suplimentare în procesul de solicitare a azilului în Moldova. Modificările aduse Legii privind azilul extind categoriile de persoane cu necesități speciale și prevăd măsuri specifice de protecție în evaluarea cererilor.
10.6.2025 7:38
10.6.2025 7:38
Deschide md
Social

În răspunsul oferit agenției IPN, IGM precizează că toate cererile de azil sunt evaluate individual, obiectiv și imparțial, cu respectarea drepturilor omului și fără discriminare pe criterii de rasă, etnie, limbă, religie, orientare sexuală sau vârstă. Totodată, proiectul actual prevede elaborarea unui cadru legal secundar, actualizarea procedurilor interne și dezvoltarea de metodologii, care să țină cont de nevoile reale ale solicitanților, în special ale celor vulnerabili.

Proiectul este axat pe trei direcții: întărirea capacității instituționale și administrative a IGM, susținerea armonizării legislației naționale privind azilul, refugiații și apatrizii cu standardele europene și internaționale, precum și consolidarea capacității statului de a răspunde unui eventual aflux sporit de migranți și solicitanți de azil, inclusiv pentru integrarea lor.

Potrivit IGM, una din principalele schimbări vizează modul de tratare a persoanelor cu necesități speciale. Modificările la Legea privind azilul, adoptate în 2024, extind semnificativ categoria acestor persoane și stabilesc garanții suplimentare. Printre aceste garanții se numără desemnarea unui reprezentant legal sau tutore, accesul la examinări medicale, metode de intervievare adaptate și condiții speciale de cazare, mai ales pentru copiii neînsoțiți.

Conform inspectoratului, în categoria persoanelor cu necesități speciale sunt copiii, inclusiv cei neînsoțiți, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități, femeile însărcinate, victimele traficului de ființe umane, persoanele cu tulburări psihice sau comportamentale, precum și cele supuse violenței domestice sau altor forme grave de abuz. În plus, și persoanele care au atins vârsta de pensionare pot fi incluse în această categorie, în baza unei evaluări individuale.

Aceste modificări legislative urmează să fie implementate treptat, pe parcursul anului, și transpun în legislația națională cerințele Uniunii Europene. În paralel, IGM lucrează împreună cu experții europeni la evaluarea infrastructurii de recepție, formarea angajaților și pregătirea instituțională pentru aplicarea Noului Pact european privind Migrația și Azilul.

În privința datelor recente, IGM a informat că în primul trimestru al anului 2025 au fost înregistrate 733 de cereri de azil. Majoritatea au fost înaintate de bărbați – 686, iar 47 de cereri au fost depuse de femei, dintre care 7 au fost însoțite de copii minori. Dintre toate cererile analizate, 40 au fost acceptate, 57 respinse, iar în 699 de cazuri procesul a fost încetat. Potrivit legislației în vigoare, procesul de examinare a cererilor de azil poate fi încetat în cazul în care solicitantul își retrage cererea, părăsește teritoriul țării fără a informa autoritățile, nu se prezintă la interviuri sau nu cooperează cu Inspectoratul General pentru Migrație. De asemenea, procedura poate fi oprită dacă sunt depuse cereri repetate fără elemente noi relevante.

Autoritățile nu au menționat dacă noile reguli vor face procesul mai simplu sau mai complicat pentru solicitanți, dar scopul declarat al reformei este de a crea un sistem mai eficient, care să răspundă standardelor internaționale, respectând totodată drepturile fundamentale ale persoanelor aflate în căutare de protecție.

IGM este beneficiarul unui proiect de tip Twinning, lansat în aprilie 2025 și derulat pe o perioadă de 18 luni. Inițiativa este realizată în parteneriat cu autorități din Suedia, Grecia și România, Suedia fiind liderul consorțiului european. Proiectul are trei direcții principale: armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE, îmbunătățirea capacității administrative și consolidarea răspunsului în cazuri de fluxuri migratorii sporite.

Revizuirea cadrului legal și administrativ este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european. Potrivit IGM, activitățile desfășurate în cadrul proiectului Twinning sunt esențiale pentru ca instituțiile naționale să poată aplica un mecanism funcțional și echitabil de protecție internațională.

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md