R. Moldova e afectată de un exod accelerat. Doar jumătate din copiii născuți în 2004 rămân în țară

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână”, a subliniat Ioniță.

Economistul, care a urmărit întreaga traiectorie a copiilor născuți acum 21 de ani – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și, mai apoi, în primii ani de muncă, constată că „la fiecare etapă, generația 2004 s-a topit din punct de vedere demografic”. Fenomenul nu este natural, ci profund structural, afirmă expertul.

Acesta menționează că, în ziua în care au pășit pragul școlii, 15% din cei 38 de mii de copii erau deja plecați din țară. Când au ajuns la vârsta de liceu, în anul 2020, unul din trei copii născuți în Moldova în 2004 se afla peste hotare. La facultate, în anul 2023, doar 60% din generația 2004 mai rămânea în țară. Veaceslav Ioniță estimează că unul din doi tineri părăsește țara până să împlinească 22 de ani. Aceasta înseamnă că, în anul absolvirii universităților – 2026, în Moldova vor rămâne 17,8 mii de tineri din cei 38 de mii de copii născuți în 2004.

Expertul evidențiază și pierderile fiscale pe care le înregistrează statul, pe lângă pierderile de capital uman: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4 mii de euro, Moldova pierde între 100 și 120 de mii de euro per fiecare tânăr care alege să-și construiască viitorul în alt stat.

Fenomenul are un impact negativ asupra pieței muncii, generând dezechilibre din cauza lipsei forței de muncă calificate. Sectoarele cele mai afectate de criza structurală sunt educația și IT-ul.

Ca parte a efortului de convingere a tinerilor să aleagă Republica Moldova ca loc de trai, Veaceslav Ioniță sugerează oferirea unor burse condiționate, aplicarea scutirilor fiscale pentru tinerii reveniți din străinătate și acordarea de credite pentru locuințe. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale, menționează expertul. Universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară. „Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper”, a mai spus acesta.

‍