Vitalie Vovc // Săptămâna în care Republica Moldova a salvat România

Au trecut 1186 de zile de când hoardele putleriste au invadat Ucraina.

Suntem astăzi în data de 24 mai. Din ziua în care sancțiunile „zdrobitoare” trebuiau să intre în vigoare (vom aminti că anume asta promitea Trump dacă putler nu acceptă o încetare necondiționată a focului pe o durată de 30 de zile) au trecut deja 12 zile. UE, timid, dar a mai introdus niște sancțiuni promițând să aplice și altele foarte rapid, concomitent anunțând că lansează procedura de excludere a Ungariei din procesul de votare comunitar, aplicând un articol al acordului de asociere care prevede o astfel de sancțiune în cazul în care nu sunt respectate „valorile europene”.

Între timp, în chiar clipele când scriu aceste rânduri, Kievul este din nou atacat cu drone și rachete balistice...

Dar să revenim puțin și pe meleaguri natale, unde s-a consumat una din cele mai importante bătălii împotriva putlerismului:

CEL MAI ROMÂN DIN PREŞEDINŢI: Îmi aduc aminte de perioada când nu prea îți venea să spui în Occident că ești român. Românii aveau o reputație extrem de proastă și nu vom stărui inutil asupra cauzelor. Cu anii însă lucrurile au evoluat și astăzi românii, și România la general, are mai degrabă o notorietate pozitivă. S-a muncit mult la asta. Nu la statul român mă refer aici, ci la sutele de mii de români care, prin comportamentul lor, prin muncă și talent, prin devotamentul și calitățile umane au demonstrat lumii întregi că toate clișeele nu sunt decât clișee idioate și că suntem un popor demn de a sta la marea masă a popoarelor în rând cu toate lumea, cu hibele, dar mai ales cu calitățile care sunt și ale noastre.

Nicușor Dan, noul președinte ales al României, a fost, este și va fi unul din aceste personalități care au răsturnat balanța! Universitatea Sorbonne-Paris-Nord, în laboratoarele căreia a muncit la teza de doctorat Nicușor Dan, a fost una din primele instituții care l-a felicitat pentru victoria clară la scrutinul prezidențial. Asta după ce un alt energumen, „Sioma Naș”, a făcut comunitatea românească din Franța să urle de rușine după prestația lamentabilă a acestuia la unul din posturile de televiziune franceze, Cnews.

(Cu părere de rău, dar mă întreb dacă românii care au votat cu un candidat anti-european, locuind în Europa, nu ar trebui numiți mai degrabă „comunitate anti-românească”.)

Acum, când am ieșit din euforia post electorală ar trebui să facem un efort de conștientizare și să retrăim ultimile luni de-a dreptul devastatoare prin care am trecut. Dacă programul maxim a fost ratat, Simion & Georgescu pierzând alegerile, putlerismul a dat lovitura în altă parte: România nu a fost vreodată mai divizată ca acum și nu se prea întrevăd căi pentru reconciliere. Va fi nevoie de toată inteligența și capacitățile de calcul strategice ale lui Nicușor Dan și noua guvernare pentru a soluționa această ecuație. Mă îndoiesc însă că vorbim de matematică... Totul rămâne de demonstrat, iar examinatorul e unul impardonabil: istoria însăși!

Responsabilitatea pentru această catastrofă socială nu este doar a Kremlinului, a saltimbancilor lui mioritici Simion și Georgescu, ci și a „politicienilor” din palatele înalte de la București, cărora le-a părut totul floare la ureche, care s-au crezut cei mai „jmecheri” din târg și care au sperat că vor învârti „combinații” și mai departe precum au fost obișnuiți de la Revoluție încoace. Votul românilor a fost într-adevăr unul „anti-sistem”, doar că o singură privire asupra hărții cu rezultatele votării ne arată clar că anume Nicușor Dan a fost candidatul de ruptură, nu altcineva.  Așadar, sistemul a pierdut o bătălie importantă, dar nu a abdicat și își ascute iataganul...

Nici pentru Republica Moldova lucrurile nu s-au înseninat așa dintr-odată. Cele 88%, contribuție pe pe tava balanței lui Nicușor Dan, voturi decisive care au contat mai ales la primul tur, nu ar trebui să ne inducă în eroare. Pentru Republica Moldova lupta decisivă se va duce la parlamentarele din toamnă. La prima vedere și câmpul de luptă este acelaș, și figurile au aceleași culori.  

Dar una e să joci șah, alta e să joci dame.