Mihai Isac // Geopolitică și educație în sudul R. Moldova: Modelul românesc, implementat de Bulgaria la Taraclia

Republica Moldova și Bulgaria și-au consolidat recent relațiile culturale și educaționale prin inițiative menite să sprijine comunitatea bulgară din raionul Taraclia. Un moment de referință îl constituie deschiderea, în mai 2025, a filialei Universității bulgare „Angel Kanchev” din Ruse la Taraclia – prima filială peste hotare a unei universități din Bulgaria.

Dacă suntem obișnuiți cu activitatea de decenii a universităților române în R. Moldova, inclusiv ale facultăților transfrontaliere, decizia părții bulgare este o premieră. În acest moment, raionul Taraclia este practic capturat de elemente oligarhice, reprezentante ale intereselor Federației Ruse. La rândul său, Bulgaria este folosită periodic drept cap de pod pentru a lansa atacuri împotriva intereselor statului R. Moldova, așa cum demonstrează activitatea partidului pro-rus Renașterea, care a amenințat inclusiv integritatea și suveranitatea României, R. Moldova și Ucrainei.

Comunitatea bulgară din sudul Moldovei are o prezență de peste două secole, fiind formată inițial din coloniști stabiliți în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea, după războaiele ruso-otomane din 1806–1812 și 1828–1829. Acești coloniști proveneau în principal din teritoriile bulgărești aflate atunci sub stăpânire otomană, atrași de promisiunea autorităților țariste de a se așeza pe pământurile românești recent anexate de Imperiul Rus. De-a lungul deceniilor, bulgarii basarabeni și-au întemeiat propriile localități, iar în prezent sunt una dintre cele mai importante minorități etnice din sudul Republicii Moldova.

Încă din anii ’90, Taraclia a fost recunoscută ca un centru național-cultural bulgar. În plan administrativ, autoritățile de la Chișinău au manifestat sensibilitate față de specificul zonei, sprijinind demersurile de menținere a identității culturale a populației bulgare din regiune.

Periodic, lideri locali, la insistența părții ruse, amenință cu organizarea unui referendum pentru alipirea Taracliei la UTA Găgăuzia ori autonomizarea regiunii, fără respectarea Constituției R. Moldova.

Aceste evoluții subliniază importanța pe care comunitatea bulgară o acordă păstrării identității și autonomiei sale culturale în cadrul R. Moldova, dar și modul în care partea rusă încearcă să profite de aceste divergențe.

Implicarea activă a Bulgariei în Taraclia, în special prin deschiderea filialei universitare „Angel Kanchev”, răspunde atât intereselor sale naționale privind diaspora, cât și unor obiective strategice regionale. Principalul motiv este protejarea și consolidarea comunității bulgare din R. Moldova din punct de vedere educațional, lingvistic și cultural. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a subliniat rolul special al Universității din Taraclia ca „centru cultural și spiritual al comunității bulgare” și importanța găsirii unei soluții pentru viitorul acesteia, considerând că prosperitatea instituției este „un element important pentru îmbunătățirea relațiilor de prietenie dintre popoarele noastre”. Cu alte cuvinte, Sofia vede în susținerea Taracliei o modalitate de a-și îndeplini datoria față de conaționalii de peste hotare și de a întări legăturile de prietenie moldo-bulgare.

Un obiectiv-cheie al părții bulgare a fost salvarea și modernizarea instituției de învățământ superior din Taraclia, care în ultimii ani s-a confruntat cu declinul numărului de studenți și cu subfinanțarea. În 2022, Universitatea „Gr. Țamblac” mai avea doar ~170 de studenți înscriși și 40 de profesori, situație ce a alarmat autoritățile de la Sofia. Experții bulgari avertizau atunci că, „dacă universitatea nu va întreprinde o reformă fermă și clară (...), ea va mai exista doar încă 2 ani”, motiv pentru care s-a condiționat acordarea oricărei finanțări suplimentare de un plan credibil de restructurare.

După modelul românesc, Bulgaria și-a asumat așadar rolul de mentor și finanțator al redresării universității: a oferit deja sprijin financiar direct (de exemplu, ~145.000 € în 2022) și a promis fonduri substanțiale (încă 0,5 milioane € aprobate de Parlamentul bulgar) pentru dezvoltarea universității, cu condiția diversificării ofertei educaționale și îmbunătățirii managementului instituțional. Diplomele obținute la Taraclia vor avea recunoaștere internațională, echivalentă cu cele ale absolvenților din Bulgaria și din celelalte țări europene.

Transformarea universității în filială a prestigioasei Universități „Angel Kanchev” din Ruse este, de fapt, soluția găsită de Bulgaria pentru a asigura aceste reforme și a da un nou elan Taracliei.

Obiectivele declarate ale filialei sunt explicit orientate spre modernizare și internaționalizare. Prin afilierea la universitatea din Ruse, campusul din Taraclia poate introduce specializări noi și atractive (deja se preconizează programe de licență în management agricol, inginerie electrotehnică, automatizări etc.), care să depășească sfera tradițională a specializărilor pedagogice (limba bulgară, limba română, muzică) considerate insuficiente pentru piața muncii actuale.

Totodată, Bulgaria urmărește să ofere tinerilor din Taraclia o educație la standarde europene, chiar la ei acasă, evitând exodul intelectual către alte centre universitare. Diplomele eliberate de filială vor fi recunoscute pe piața muncii din Uniunea Europeană, ceea ce sporește considerabil șansele absolvenților la o carieră de succes. În plus, filiala deschisă la Taraclia este un proiect-pilot de diplomație academică pentru Sofia: este prima universitate bulgară care își extinde prezența instituțională peste hotare, un pas istoric ce reflectă ambiția Bulgariei de a-și proiecta influența culturală în regiune și de a-și îndeplini rolul de membru UE activ în Vecinătatea Estică.

Nu în ultimul rând, motivele Bulgariei sunt legate de responsabilitatea față de minorități și de propria strategie de politică externă. Acest model ar putea fi implementat și în alte regiuni, unde există comunități istorice bulgare, precum Balcanii.

Sofia a încercat să demonstreze consecvență în sprijinirea bulgarilor din R. Moldova, prin facilitarea învățământului în limba maternă (inclusiv dotări cu manuale și profesori trimiși în Taraclia), acordă anual burse tinerilor din comunitate și, în 2017, a deschis un Consulat General la Taraclia pentru a deservi direct populația locală. Prin aceste acțiuni, Bulgaria își propune să mențină identitatea bulgară a regiunii, să prevină asimilarea culturală și să asigure comunității toate condițiile necesare prosperității în cadrul statului moldovean.

Autoritățile de la Chișinău au primit favorabil inițiativa Bulgariei și au jucat un rol esențial în materializarea proiectului filialei universitare la Taraclia. Procesul a implicat negocieri și acorduri bilaterale la nivel guvernamental și parlamentar. La 23 octombrie 2024, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Acordul cu Guvernul bulgar privind înființarea filialei universitare, iar Parlamentul de la Chișinău a ratificat acest acord la 8 noiembrie 2024. Conform înțelegerii, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia a fost lichidată ca entitate juridică moldovenească, devenind oficial sucursala Universității „Angel Kanchev” din Ruse.

Statul moldovean a facilitat acest transfer punând la dispoziția părții bulgare, în regim de comodat, clădirile și infrastructura existente ale universității locale și asumându-și cheltuielile de întreținere ale acestora. Practic, R. Moldova a oferit baza materială, iar Bulgaria suportă finanțarea academică și logistică, un aranjament avantajos pentru ambele părți.

La nivel politic și diplomatic, Chișinăul a subliniat constant importanța proiectului, văzându-l ca pe o oportunitate de dezvoltare regională și de întărire a relațiilor interetnice. Demnitari de rang înalt au participat la evenimentele legate de inaugurare, transmițând mesaje de susținere. Ceremonia oficială de deschidere a filialei, organizată la Taraclia pe 24 mai 2025 (de Ziua Sfinților Chiril și Metodiu, sărbătoarea culturii slavone), i-a avut ca protagoniști pe miniștrii de externe ai ambelor țări – Mihai Popșoi (RM) și Georgi Gheorghiev (BG) – alături de alți oficiali de prim rang.

Vicepremierul și ministrul moldovean al afacerilor externe, Mihai Popșoi, a subliniat cu acel prilej semnificația proiectului, declarând: „Această universitate este mai mult decât o investiție în educație, este o investiție în viitorul tinerilor noștri, în consolidarea identității europene și în dezvoltarea economică a regiunii”. Aceste cuvinte reflectă consensul autorităților de la Chișinău că prezența academică bulgară la Taraclia nu contravine, ci dimpotrivă, contribuie la obiectivul strategic al Moldovei de integrare europeană și de creștere a coeziunii naționale.

R. Moldova a demonstrat, de asemenea, deschidere legislativă pentru acomodarea inițiativei. A fost nevoie de ajustarea cadrului juridic, dat fiind caracterul inedit al unei instituții de învățământ străine care să funcționeze pe teritoriul țării. Soluția agreată prevede că filiala din Taraclia funcționează conform legislației Republicii Bulgaria, dar în paralel se supune reglementărilor educaționale din Republica Moldova în ceea ce privește acreditarea și standardele de calitate.

S-au stabilit detaliat aspecte precum recunoașterea diplomelor, modul de transfer al studenților existenți de la vechea universitate la noua structură și statutul cadrelor didactice. De menționat este că predarea se va desfășura multilingv – în limbile bulgară, română și engleză – asigurându-se astfel atât conservarea limbii materne a minoritarilor, cât și integrarea lingvistică în spațiul academic național și internațional. Prin această abordare, autoritățile moldovene au arătat grijă pentru echilibrul lingvistic și identitar: limba română rămâne parte a curriculei (fiind limba oficială a statului și indispensabilă inserției absolvenților pe piața locală a muncii), în timp ce limba bulgară beneficiază de un cadru formal de utilizare în educația superioară, recunoscându-se astfel statutul cultural al comunității locale.

De-a lungul timpului, Chișinăul a cooperat cu Sofia în diverse inițiative menite să sprijine raionul Taraclia. Deschiderea Consulatului bulgar la Taraclia (2017) s-a realizat cu acordul deplin al guvernului moldovean, care a fost apreciat de oficialii bulgari pentru sprijinul oferit.

Reacția autorităților moldovene poate fi caracterizată drept constructivă și proactivă: prin susținerea filialei din Taraclia, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a garanta drepturile minorităților naționale și de a valorifica parteneriatele externe (în special cu țări membre UE precum Bulgaria) pentru dezvoltarea regională.

Prezența unei instituții bulgare de prestigiu pe teritoriul Moldovei reprezintă o confirmare oficială a valorii identității bulgărești locale, nu ca o simplă colonie a Lumii Ruse. Filiala universitară va oferi cursuri și în limba bulgară, asigurând transmiterea limbii și culturii minorității către noile generații într-un cadru instituționalizat. Faptul că universitatea din Taraclia își păstrează numele onorific de „Mitropolit Grigore Țamblac” – personalitate istorică ce simbolizează legăturile spirituale dintre spațiul moldovenesc și cel bulgar – are o semnificație identitară profundă.

Comunitatea bulgară va percepe această transformare nu ca pe o pierdere a autonomiei locale, ci ca pe o întărire a rădăcinilor sale culturale, având acum garanția că educația superioară în Taraclia se va desfășura sub egida statului bulgar (patria istorică a etniei) și cu binecuvântarea statului R. Moldova.

Inițiativa are și o valoare geopolitică și strategică notabilă. Sudul Moldovei (incluzând Taraclia și UTA Găgăuzia) este o regiune cu importante comunități etnice, alături de majoritatea etnică românească, unde, tradițional, influența culturală rusă a fost pronunțată. Lipsa perspectivelor educaționale și economice a făcut ca mulți tineri să privească spre Rusia sau alte spații, existând chiar curente locale care își declarau afinitatea față de Est.

În acest context, prezența activă a Bulgariei – stat membru UE și NATO – în Taraclia, alături de România, servește drept contrabalansare a influențelor estice și ancorare a comunității bulgare în orbita europeană. Conceptul de „identitate europeană” invocat de oficialii moldoveni și bulgari la inaugurare nu este abstract. El se traduce prin expunerea tinerilor din Taraclia la valorile și standardele Uniunii Europene, prin intermediul educației. Studenții și profesorii de aici vor interacționa mai strâns cu spațiul european (prin programe academice comune, conferințe, schimburi), diminuându-se astfel riscul izolării informaționale și al dependenței de un singur orizont geopolitic.

Cu alte cuvinte, filiala universitară devine un vehicul de soft power european în sudul Moldovei, promovând stabilitatea și bunele relații interetnice. Bulgaria, acționând ca stat-lider în acest demers, își asumă rolul de punte între UE și Moldova, iar exemplul său ar putea inspira și alte țări din regiune cu comunități înrudite în RM (de exemplu, Grecia față de comunitatea elenă, Polonia față de cea poloneză, ș.a.) să inițieze proiecte similare de diplomație culturală.

Implicarea Bulgariei în Taraclia este și o manifestare a conceptului de „Europa unită în diversitate”. Uniunea Europeană și statele sale membre au tot interesul să promoveze stabilitatea, prosperitatea și respectul pentru minorități în țările din vecinătatea estică, ca parte a eforturilor de extindere a zonei de valori europene. În acest caz particular, UE (prin statul membru Bulgaria) sprijină direct o comunitate etnică din Moldova, oferindu-i acces la beneficii educaționale comparabile cu cele din interiorul Uniunii. Interesul UE este multiplu: pe de o parte, se creează punți de legătură cu societatea moldovenească (investind în tineri și în educația lor pro-europeană), iar pe de altă parte, se reduce potențialul de tensiune interetnică sau de influență externă malignă, care ar putea fi exploatate de actori ostili integrării europene a R. Moldova.

Este de remarcat că investiția academică bulgară vine în complementaritate cu alte programe europene deja prezente în sudul R. Moldova. Uniunea Europeană finanțează de ani buni proiecte de dezvoltare comunitară, infrastructură și oportunități pentru tineret în regiuni precum Găgăuzia și Taraclia, tocmai pentru a reduce disparitățile și pentru a aduce aceste comunități mai aproape de UE. De pildă, tineri antreprenori și organizații locale din Taraclia și autonomia găgăuză au beneficiat de fonduri europene pentru inițiative sociale și economice, iar sate din zona de stepă a Bugeacului și-au modernizat infrastructura cu bani europeni. Aceste eforturi se aliniază cu strategia mai largă a UE de prevenire a conflictelor latente prin dezvoltare și incluziune. De altfel, Bulgaria folosește în Taraclia fonduri proprii (circa 1 milion € investiți recent în reabilitarea căminului studențesc, plus finanțarea integrală a costurilor filialei) însă scopul este validat de valorile UE, și anume promovarea educației de calitate, a multiculturalismului și a conexiunilor între oameni.

Pentru UE, implicarea unui stat membru într-un proiect bilateral cu un stat aspirant (cum este RM, țară candidată la aderare din 2022) reprezintă un exemplu concret de “Europeanization bottom-up”, adică aducerea practicilor și avantajelor europene la firul ierbii, înainte de aderarea formală. În Taraclia, Europa a venit la dânșii acasă sub forma unei universități, fapt ce poate spori atitudinea pro-UE în rândul populației locale. Astfel, atât pe plan bilateral, cât și european, inițiativa filialei universitare din Taraclia este privită ca un câștig net. R. Moldova obține sprijin pentru dezvoltare și coeziune socială, Bulgaria își consolidează rolul de partener privilegiat și protector al diasporei, iar Uniunea Europeană câștigă teren în competiția pentru inimile și mințile oamenilor din regiune.

Atât raionul Taraclia, cât și restul sudului moldovenesc se confruntă cu scăderea populației tinere, din cauza natalității reduse și a migrației economice. Populația bulgară din RM a scăzut și tendința continuă. Aceasta reprezintă o provocare pentru sustenabilitatea filialei universitare (număr suficient de studenți) și pentru păstrarea vie a comunității locale.

Proiectul universitar poate ajuta la reținerea tinerilor în regiune, oferindu-le motive să rămână (acces la studii de calitate și perspective de angajare locale). În plus, filiala poate atrage și studenți din afara comunității bulgare din R. Moldova, dar și etnici bulgari din Ucraina, sprijinind europenizarea regiunii.

Alături de România, Bulgaria, având expertiză în aceste domenii și acces la fonduri UE (inclusiv inițiative transfrontaliere din cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării sau al cooperării la Marea Neagră), ar putea facilita deschiderea unor linii de finanțare sau parteneriate public-privat. Pentru tinerii bulgari basarabeni, posibilitatea de a se angaja acasă, în proiecte cu componentă europeană, ar fi ideală – combinând astfel identitatea locală cu perspectivele europene.

Educația superioară este un motor al dezvoltării, dar nu funcționează în vid. Comunitatea din Taraclia are nevoie și de servicii publice de calitate, infrastructură și oportunități culturale pentru a-și menține atractivitatea. Bulgaria deja a demonstrat că dorește să ajute și pe aceste paliere – un exemplu fiind finanțarea cu câteva zeci de mii de Euro de către Ambasada bulgară a unui centru de servicii publice modern în orășelul Tvardița din raionul Taraclia, care aduce administrația mai aproape de cetățeni. Astfel de micro-proiecte pot continua, complementar investiției universitare. De asemenea, promovarea patrimoniului cultural local – biserici, muzee, tradiții bulgărești – prin rute turistice sau festivaluri (cu implicarea autorităților bulgare) ar putea revigora sentimentul de mândrie locală și ar genera venituri. O cooperare moldo-bulgară-română în domeniul turismului rural sau al viticulturii (zona fiind propice pentru vinuri, iar Bulgaria având experiență) ar valorifica identitatea regională ca brand. Astfel, Taraclia ar putea deveni cunoscută nu doar ca “mica Bulgarie” din Moldova, ci și ca destinație de cooperare internațională de succes.

Pentru a consolida parteneriatul moldo-bulgar-român și pentru a promova o colaborare și mai eficientă – atât la nivel bilateral, cât și în context european – pot fi implementate și alte recomandări.

Este nevoie de instituționalizarea cooperării și un dialog constant, inclusiv prin crearea unei Comisii mixte moldo-bulgare permanente (sau a unui grup de lucru interministerial) axate pe problemele raionului Taraclia și ale minorității bulgare din RM. Acest for ar monitoriza implementarea acordului universitar, ar rezolva operativ eventualele dificultăți (academice, administrative) și ar identifica noi domenii de colaborare (schimburi la nivel preuniversitar, proiecte culturale locale, etc.). Se pot organiza întâlniri anuale la nivel înalt și prezentate rapoarte comune pentru a asigura transparență și continuitate. Acest model de colaborare poate fi sprijinit si de un format comun cu România.

Atât Chișinăul, cât și Sofia ar trebui să continue să sprijine filiala din Taraclia prin alocări bugetare adecvate și facilități, precum și accesarea de fonduri europene. Se recomandă de asemenea alocarea de burse guvernamentale pentru studenții filialei (atât din partea BG, cât și a RM) pentru a încuraja înscrierea tinerilor cu situație materială mai precară. De asemenea, extinderea cooperării la nivel de învățământ preuniversitar ar fi benefică. Acest lucru se poate face prin implementarea de programe de înfrățire între școli din Taraclia și școli din Bulgaria, schimburi de elevi în vacanțe, cursuri opționale de limbă bulgară în alte localități din R. Moldova unde există comunități bulgărești. Acești pași vor cimenta legătura tinerei generații cu ambele țări, state europene, în afara influenței Lumii Ruse.

Pentru ca eforturile educaționale să se traducă în prosperitate locală, este nevoie de investiții economice. Acest lucru se poate face prin crearea unui pachet de stimulente investiționale în raionul Taraclia, agreat de comun acord de guvernele MD și BG – de pildă, facilități fiscale sau granturi pentru companiile bulgare (sau europene) care inițiază afaceri în zona Taraclia (producție agroalimentară, industrie ușoară, IT outsourcing, energie verde etc.). Implicarea Băncii de Dezvoltare Bulgară sau a altor instrumente financiare europene (BERD, BEI) ar putea fi utilă pentru creditarea start-up-urilor locale fondate de tineri absolvenți. Totodată, organizarea periodică a unui forum economic moldo-bulgar-român la Taraclia ar pune în legătură potențiali investitori cu autoritățile locale și forța de muncă disponibilă, generând proiecte concrete.

Având în vedere proximitatea geografică și contextul multietnic, ar fi extrem de benefică inițierea unei inițiative trilaterale România–Bulgaria–R. Moldova concentrată pe zonele de frontieră, inclusiv pe comunitățile minoritare. România, ca stat vecin și membru UE, ar putea fi cooptată în proiecte transfrontaliere ce vizează sudul R. Moldova (de exemplu, infrastructură de transport care să lege Taraclia de Dunăre/Galați sau cooperare academică între universitatea din Taraclia, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea din Ruse). O astfel de abordare integrată ar amplifica impactul pozitiv și ar demonstra sinergia intereselor regionale. De asemenea, cooperarea ar putea fi extinsă și spre comunitățile de bulgari din regiunea Odesa (Ucraina) post-conflict, pregătind terenul pentru proiecte moldo-bulgaro-ucrainene de reconstrucție și schimb academic, cu Taraclia ca nod central.

Acest model de colaborare trebuie promovat ca model de parteneriat în forurile europene relevante. Prezentarea cazului Taraclia în cadrul Consiliului Miniștrilor Educației din UE, al OSCE – Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale sau la Platforma Parteneriatului Estic ar putea evidenția angajamentul ambelor țări față de valorile europene privind protecția minorităților și cooperarea regională. Acest lucru nu numai că va spori prestigiul internațional al R. Moldova și Bulgariei, dar va și facilita accesul la noi resurse (financiare, expertiză) pentru dezvoltarea continuă a proiectului. De asemenea, Bulgaria – ca membru UE – poate continua să fie un avocat al intereselor Moldovei la Bruxelles, folosindu-se de exemplul Taracliei pentru a argumenta în favoarea aprofundării relațiilor UE-RM și a sprijinirii integrării europene a Chișinăului.

Chișinăul și Sofia pot transforma, cu sprijinul României, succesul punctual al filialei universitare într-un parteneriat strategic durabil, care să promoveze stabilitatea, prosperitatea și unitatea în diversitate – atât în relațiile bilaterale, cât și în parcursul comun european al statelor implicate.