La forumul economic de la Sankt Petersburg, Rusia, Igor Dodon și Victoria Furtună au făcut declarații despre situația din Republica Moldova. Am constatat că multe afirmații nu corespund adevărului: unele au fost prezentate fără context, în timp ce altele repetă fidel narațiunile false ale Kremlinului.
Biroul Politici de Reintegrare combate acuzațiile MGB-ului de la Tiraspol privind ingerințele Chișinăului în așa zisele alegeri din regiunea transtreană, care urmează să aibă loc în acest an. În acest sens, BPR reamintește că pretinsele exerciții electorale sfidează în mod constant suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, prevederile constituționale și legislația națională în vigoare.
„Sărac intri în UE, sărac rămâi. România e un exemplu, iar bulgarii sunt în cel mai mare risc de sărăcie din Europa”, a scris fostul jurnalist Valeriu Reniță, făcând referire la ultimele date anunțate de serviciul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, despre riscul de sărăcie și excludere socială. S-a sugerat astfel că aderarea la UE ar fi zadarnică și nu ar aduce beneficii pentru R. Moldova.
În ultima perioadă, în R. Moldova a apărut un val de mesaje alarmiste care susțin că statul ar oferi migranților din Asia condiții gratuite de trai și hrană în detrimentul cetățenilor moldoveni de acasă și din diasporă, că în țară ar intra „infractori necontrolați” sub acoperirea statutului de refugiat sau că actuala guvernare ar avea un plan deliberat de „înlocuire a poporului moldovenesc” cu 300.000 de străini.
Mitropolia Basarabiei a venit cu un comunicat prin care respinge ferm falsurile lansate de Lilian (Iulian) Rață, protoiereu și protopop de Orhei al Mitropoliei Moldovei, care a declarat că Mitropolia Basarabiei nu este recunoscută de nicio structură canonică ortodoxă la nivel mondial, cu excepția Patriarhiei Române. Potrivit instituției religioase, afirmațiile lui Rață sunt manipulatorii și lipsite de temei.
Ministerul Apărării dezminte falsul privind intenția autorităților de a introduce pregătire militară obligatorie pentru toți bărbații din R. Moldova cu vârsta de până la 55 de ani. În acest context, instituția îndeamnă cetățenii să se informeze din surse oficiale pentru a nu cădea pradă dezinformărilor.
Un fals cu versiunea alternativă care ar fi stat la baza poluării râului Nistru este răspândit masiv pe rețele sociale. Autorii acestei versiuni susțin că, „în realitate”, un camion ucrainean care transporta ulei și combustibil s-ar fi răsturnat pe podul de la Otaci, fapt ce a dus la poluarea fluviului.
Spațiul informațional din regiunea transnistreană a fost dominat, în ultimele două săptămâni, de narațiuni care prezintă R. Moldova drept agresor militar și sursă de presiune economică asupra regiunii, în timp ce armata rusă și așa-zisa armată transnistreană sunt glorificate și prezentate ca garanți ai păcii.
Conflictul juridic de la biserica din Dereneu s-a transformat într-un scandal public prin contribuția unei campanii masive de manipulare și dezinformare, desfășurată în special de propaganda Kremlinului în R. Moldova prin influenceri, politicieni, canale și conturi inclusiv anonime de social media.
Criza energetică din 31 ianuarie a fost folosită în regiunea transnistreană pentru a promova narațiuni false despre așa-zisa energie „ieftină și sigură” de la Centrala de la Cuciurgan și despre pretinsa renunțare a R. Moldova la gazul rusesc. Totodată, spațiul informațional din stânga Nistrului a fost dominat de alte teme recurente ale propagandei pro-Kremlin: acuzații de militarizare a R. Moldova și abandonare a neutralității, afirmații privind ingerințe occidentale în alegeri, reluarea teoriilor despre un presupus pericol militar din partea Ucrainei, precum și mesaje care legitimează regimul separatist și contestă apartenența regiunii la R. Moldova.
Politicieni, site-uri și pagini de social media (în special pro-Kremlin) au prezentat ca dovezi mai multe afirmații dintr-un raport interimar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, care acuză Comisia Europeană de cenzură și presiune în alegerile din mai multe state europene, inclusiv R. Moldova și România.
Mai multe surse pro-Kremlin au titrat că România nu a ajutat și nici nu a încercat să ajute R. Moldova sâmbătă, 31 ianuarie, când aceasta a rămas fără electricitate timp de mai multe ore. În realitate, după problemele înregistrate pe linia electrică Isaccea – Vulcănești – MGRES - Chișinău, R. Moldova a început a primi electricitate anume din România prin cele patru linii care traversează Prutul, testate în noiembrie 2024.
